Local

Foto | Cum au vrut comuniștii să modifice rețeaua stradală a Municipiului Focșani și cât au reușit!

Florin Marian Dîrdală
23 ian 2023 4323 vizualizări

Dacă teritoriul orașului Focșani, în perioada modernă și contemporană a istoriei noastre locale, nu s-a schimbat în mod semnificativ, vatra intravilanului rămânând aproximativ aceeași de-a lungul ultimelor două secole, nu același lucru îl putem spune despre rețeaua stradală a acestei localități.

De la străduțele înguste și întortocheate de secol al XIX -lea s-a ajuns în vremuri mai recente ca orașul nostru să beneficieze de bulevarde și căi rutiere largi fără de care nici nu s-ar mai fi putut trăi în zilele prezentului. Bulevard semnifică în conformitate cu Dicționarul explicativ al limbii române(DEX -ul) „stradă largă, dreaptă, plantată cu arbori de-a lungul trotuarelor sau arteră urbană de largă circulație, de obicei plantată pe margini cu arbori.” Iar în orașul Focșani de altădată abia numărai câteva pe degete: Bulevardul Gării,  Bulevardul Carol (parțial  Bulevardul Unirii de azi),  Bulevardul  P.P. Carp (acum Dimitrie Cantemir) Trebuie menționat că vechea și istorica stradă Mare a Unirii era îngustă și plină de curbe. Strada Cuza Vodă era întortocheată și avea o lățime redusă. De asemenea strada Comisia Centrală, Democratiei (azi partial  Bulevardul Independentei), Unirea Principatelor (fosta Ghergheasa ) , Republicii (fosta I C Brătianu) erau artere de circulație așa de strâmte și de curbate încât circulația pe ele, în zilele aglomerate era o adevărata povară pentru participanți, dar și pentru autorități care încercau să reglementeze traficul, dar reușeau, în mică măsură, fluidizarea lui.

Micile încercări de sistematizare urbană și exproprierile pentru cauze de utilitate publică demarate de primarii de odinioară rezolvau parțial și pentru o scurta durată situația aglomerării urbane din orașul Focșani, așa că problema respectivă rămânea nesoluționată de la deceniu, la deceniu. Până în anii '70 ai secolului al XX- lea, când prin mințile „luminate” ale tovarășilor Nicolae și Elena Ceaușescu, dar și ale sprijinitorilor acestora a încolțit ideea sistematizării accelerate a teritoriului Republicii Socialiste România, cu predilecție a celui urban. Aspect ce a fost și mai tare impulsionat de cumplitul cutremur din seara zilei de 4 martie 1977, care a picat, parcă la țanc, pentru „țelurile și năzuințele”, confom limbajului timpului, ”de progres și propășire” visate de tovarășul președinte al R.S.R, în legătură cu poporul român. Cu zeci de mii de locuințe avariate pe întreg teritoriul țării, organele de putere de la București sub directa coordonare a celor două cabinete, proverbialele 1 și 2, au puns la punct, în cele mai mici detalii, pe lângă o industrializare și un program agricol fără precedent, un model de sistematizare teribil. Conform căruia se dorea ca la finalul celui mai îndepărtat cincinal programat să nu mai rămână nici măcar un edificiu tradițional nedemolat. Iar 99% din neamul românesc să se bucure de beneficiile traiului la comun în locuințe colective, mai cunoscute azi ca ”blocurile Epocii de Aur” și ale ”Erei Socialiste și Comuniste Multilateral Dezvoltate” (așa se consemna atunci) 

Ei bine, pentru Focșani acest lucru a însemnat alcătuirea formei de azi a orașului și modificarea ori trasarea actualei rețele stradale, care, fie că ne place, fie că nu ne place, ne ajută, fără discuție, la îndeplinirea treburilor cotidiene. Mai mult decât atât, tovarășii din avangarda regimului comunist au programat pentru Focsani tot mai multe bulevarde și artere stradale largi, dar timpul nu i-a mai lăsat să le construiască și în teren. Totuși respectivele proiecte au apucat să fie desenate pe planurile de ansamblu ale municipiului (foto alăturat)  după cum urmează:  

1-De la fostul Gerald (pe str. Bucegi) urma să se înființeze un bulevard asa cum s-a și întâmplat parțial (artera  Bucegi) care intersectează strada 1 Decembrie 1918 (fostă Carpați), iar mai departe ar fi despărtit în două terenul Ministerului Apărării Naționale (al Unitatilor militare din stânga B- dului București în direcția Golești) până la intersecția cu strada Constructorului de azi, apoi s-ar fi unit cu centura ocolitoare a orașului Focșani printr-o bifurcație rutieră largă. Acest deziderat a rămas doar pe hârtia planului alăturat.

2-La fel o altă arteră proiectată, dar care nu s-a finalizat decât pe porțiuni, ar fi legat fosta Autogară de pe strada Horia, Cloșca și Crișan și apoi, oblic, printre case, ar fi intersectat str Unirea Pricipatelor și s-ar fi legat cu alte două artere trasate prin mahalaua Tăbăcari până ar fi atins B-dul Gării în punctul cel mai apropiat  de strada Grigore Ionescu.

3-Ar mai fi apărut o altă arteră propusă a se desprinde din str. Comisia Centrală, cam pe actualul traseu al Fundăturii Alecu Sihleanu, care s-ar fi unit cu strada Cuza Vodă în dreptul străzii Ana Ipătescu, după care ar fi continuat pe acest traseu până la strada Mare a Unirii și s- ar fi terminat pe strada Bicaz continuare cu Bîrsei

4-Strada Muncitori de azi ar fi avut o vecină paralelă până în B-dul Independenței ce ar fi unit B-dul Mărășești cu B- dul Gării

5-Strada Bicaz s -ar fi unit cu B-dul Mărășești în punctul de intersecție cu strada Odobești, cam între actualele trasee ale străzilor Gloria și Căpitan Traian Ionescu

6-Între  B-dul Independentei și Strada Mare a Unirii, o arteră nouă, pe porțiuni rămase din fosta stradă istorică Mare a Unirii, ar fi legat B- dul Mărășești de Piața Moldovei

7-La fel între strada Mare a Unirii actuală și Cuza Voda, pe actalul traseu al strazii Fraternității, s- ar fi constituit o nouă arteră prin spatele Intreprinderii de Confecții care ar fi ajuns, prin strada Nicolae Iorga,  până la Teatrul Municipal.

8-O nouă arteră gândită atunci ar fi unit Strada Anghel Saligny (fostă Leningrad) cu Strada Unirea Principatelor, apoi cu Strada Cotești, Strada Ștefan cel Mare și ar fi atins B- dul Gării exact în fața parcului Nicolae Bălcescu

9-Mai trebuie reținut că Strada Ștefan cel Mare, redesenată atunci, nu ar mai fi respectat întru totul actualul traseu. Ci din punctul situat în spatele Muzeului de Istorie s-ar fi îndreptat spre vest ajungând până la străzile Războieni și Longinescu. Aceste doua străzi, strâmbe și înguste au fost proiectate tot în acele momente, dar sistematizarea lor a reușit pe deplin la vremea respectivă.

10-De asemenea pe lângă Strada Gloriei și Căpitan Traian Ionescu s-ar mai fi deschis o nouă arteră care ar fi unit strada Bârsei cu B- dul Mărășești. 

11-Dar cea mai importantă intenție a vechilor autorități de sistematizare rutieră a orașului, care, dacă ar fi reușit, ar fi adus multe beneficii în prezent, a fost aceea de a se lega, printr- un bulevard, punctul giratoriu de azi din zona Brăilei-1 decembrie 1918 trecând peste zona ansamblului format din Străzile Panduri, Legumelor, Plantelor, Petre Liciu, Ghe Doja, prin fața bisericiii Sfântul Mina, după care ar fi intersectat Strada Măgura și prin arabilul din proximitatea estică a orașului Focșani ar fi atins zona de azi a giratoriului din punctul de intesecție a străzii Cuza Vodă cu B- dul Mărășești.

Așa ar fi arătat orașul dacă perechea de dictatori formată din tovarășii Nicolae și Elena Ceaușescu ar mai fi rezistat un an sau doi la putere. Dar nu s-a întamplat asta, iar modificările stradale menționate mai sus, așa cum sunt schițate conform planului anexat alăturat nu s-au mai produs.

Dacă acest lucru e bun sau rău rămâne la aprecierea fiecăruia dintre noi!

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.