Foto | Cum arată cele 300 ha vie distruse de grindină în Vrancea. Specialist: „O bătaie cu piatră te duce înapoi cu 2-3 ani” Cine plăteşte paguba?
300 de hectare de vie, din comuna Ţifeşti, o bună parte din ele înfiinţate cu bani europeni, unele în al doiea an pe rod, au fost distruse de grindina căzută joi 30 iunie 2022, care a fost atât de deasă, că n-a mai lăsat nimic pe curpeni, pierderile fiind de 100%. Surpriza cea mare a fost când s-a aflat că staţia anti-grindina, aflată la aproximativ 15 km. distanţă, nu a tras o rachetă măcar, lucru confirmat oficial de reprezentanţii Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea – Centrul Zonal de Coordonare Moldova. Specialiştii au spus că au avut interdicţie de tragere în intervalul în care a căzut grindina în zona Panciu-Ţifeşti, cel mai probabil zona fiind tranzitată de aeronave.
Joi 30 iunie 2022, o ploaie scurtă, rapidă, cu o grindină deasă cum nu s-a mai văzut, spun oamenii. În urmă a lăsat strugurii fărâmaţi de gheaţă, frunzele smulse de pe curpeni, lăstarii îndoiţi sau rupţi cu totul. Când s-a potolit ploaia şi au văzut ce pagubă au, oamenii şi-au pus mâinile în cap.
„Aceşti struguri vor fi îndepărtaţi definitiv... Îs uscaţi, uscaţi”, spune domnul Stelian Dumbravă, tehnician vinicol.
- Boabele cad singure, spun
„Boabele cad singure, peste câtva timp. Acum am făcut şi tratament şi peste 2-3 zile încep să se vadă pagubele..., uitaţi acesta! N-a rămas nici un strugure, în acest butuc la fel”.
A fost prăpăd. Oamenii spun că grindina n-a fost mare, dar a fost atât de deasă încât a rupt tot, chiar şi lăstarii în putere.
„A bătut coarda milimetru cu milimetru. Nu se recuperează absolut nimic”, spune domnul Stelian Dumbravă, tehnician viticol la SC PUTNA - Boloteşti.
Şocul a fost mare, de când s-a instalat sistemul anti-grindină este prima oară când se întâmplă aşa ceva.
„Nu se ştie cu exactitate din ce cauză nu a acţionat, unii susţin că în acel timp erau în zonă anumite avioane şi nu putea să acţioneze, iar din alte surse s-a preconizat că data trecută, când s-a tras, a aterizat în curtea unui cetăţean din Bătineşti o rachetă şi nu s-a mai dat voie să se tragă cu sistemul anti-grindină”, spune domnul Stelian Dumbravă.
În zonă sunt suprafeţe întinse de vie lovite de grindină, după cum a trecut norul.
„Pe zona aceasta, unde vedeţi dumneavoastră, pe platoul acesta, spre sat, sunt în jur de 250 ha. Sunt mulţi proprietari care au pierdut în jur de 90 la sută din recoltă”.
- În cât timp credeţi că-şi revine via? întreb
„După un an, doi, vom vedea şi vom discuta La anul o să încercăm, prin tăieri scurte, să recuperăm ceea ce vom putea recupera din copili, care vor da şi vor fi mai rezistente, alte posibilităţi nu există”, mai spune domnul Stelian Dumbravă, tehnician viticol la SC PUTNA Boloteşti.
( Ce sunt copilii? Sunt lăstari secundari care apar în acelaşi an din mugurii axilari de copili, prezenţi la subsuoara frunzelor pe lăstarii anuali principali)
Oamenii sunt şocaţi şi nu le vine să creadă că li s-a putut întâmpla aşa ceva. Dar, se spune că viţa de vie are o putere de regenerare extraordinară, reuşind să renască doar din 2 ochi care dau semn că se trezesc la viaţă.
„La aproape 60 de ani eu aşa ceva n-am văzut. Şi cu daună totală sută la sută, n-am văzut aşa ceva. Coarda-i distrusă în întregime. Acuma, dacă vedeţi, la bază deja 2 ochi se umflă. Aici o să dea nişte coturi, o taie de-aici la anu şi rămâne lăstarul care se formează. Via va produce, dar abia peste doi ani”, spune domnul Costinel Ţîru, sef. SVSU Ţifeşti.
În vreme ce viticultorii contabilizează pierderile suferite, responsabilii de la Centru caută soluţii pentru detensionarea momentului şi calmarea spiritelor. Prima declaraţie vine de la Consiliul Judeţean Vrancea:
„Conducerea Consiliului Judeţean şi preşedintele Cătălin Toma, personal, susţin măsurile economice dedicate sprijinirii tuturor producătorilor agricoli şi inclusiv realizarea sistemului de irigaţii pe raza judeţului Vrancea. O porţiune de 18 kilometri din Canalul Siret-Bărăgan va fi finanţată pentru lucrări de investiţii în următoarea perioadă, fapt care va aduce beneficii imense agriculturii vrâncene! În schimb, nu susţinem crearea şi întreţinerea unui conflict artificial între viticultori şi fermierii din judeţul Vrancea ( dar nici nu priviţi de pe margine! ). Aceste dispute, pe tema sistemului antigrindină trebuie să fie aplanate cât mai curând, pentru că nu fac bine nimănui. Ani la rând, Sistemul Anti-Grindină şi-a dovedit eficienţa şi a salvat sute de hectare de la distrugere, fapt demonstrat şi prin studii ştiinţifice, care arată că rachetele nu distrug norii, ci doar particulele de gheaţă din nori, care se transformă în apă şi cad pe sol sub formă de ploaie. Dacă se doreşte declararea judeţului Vrancea drept regiune calamitată din cauza secetei, acest lucru se poate face printr-o solicitare către Guvern, prin întrunirea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în baza proceselor verbale de constatare a pagubelor produse.
În continuare, facem apel la înţelepciune şi responsabilitate din partea tuturor celor implicaţi”, spune Mihaela Gîrleanu, purtator de cuvânt la C.J.Vrancea.
Iată şi declaraţia domnului Nicuşor Halici, prefectul de Vrancea.
„Nimeni din jud. Vrancea nu s-a opus şi nici nu a interzis şi nici nu a blocat lansarea rachetelor anti-grindină. Dacă ar fi fost la posibilitatea Prefectului o astfel de măsură cu siguranţă n-o putea face prefectul singur, trebuia un Comitet Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Acele rachete nu au fost lansate pentru ca Autoritatea Aeronautică Civila din România a transmis o interdicţie în Jud. Iaşi, Vrancea şi Prahova, care s-a suprapus peste acel interval nefericit de cădere a grindinei, pentru că spaţiul aerian din aceste judeţe era survolat de nave. Dar să spui că prefectul n-a lansat rachetele... Din păcate a devenit o obişnuinţă, Fake news şi minciună în zilele noastre. Să spui că prefectul n-a lansat rachetele este nu doar respingător din punctul de vedere - să spunem - al instituţiei, ci un gest iresponsabil al celor care lansează astfel de minciuni”.
- Vor fi despăgubiţi viticultorii afectaţi, întreb
„Cu siguranţă. Când vor sosi rapoartele de constatare a pagubelor le vom trimite la Guvern, pentru a fi despăgubiţi.”
Din cele 300 ha, doar un număr redus e asigurat, mai ales viile înfiinţate cu fonduri europene, care includ si această obligativitate. Nici după această grea încercare, proprietarii viilor nu s-au grăbit să-si asigure suprafeţele de vie, dar au o explicaţie. Viticultorii nu au posibilitatea financiară să plătească sumele care li se cer - pentru mulţi dintre ei via este singura sursă de venit - şi nici nu pot accepta condiţiile care li impun ( de ordin financiar) la semnarea contractelor.
- Aţi învăţat ceva din lecţia aceasta, vă asiguraţi, întreb
„Aşa ar trebui, să ne asigurăm”, spune domnul Verginel Potârniche., din Ţifeşti. ”Dar la costurile care sunt, e mai greu. Asigurările nu se fac pentru că firmele de asigurare nu-ţi permit sa asiguri o cantitate mai mare de 12 000 - 13.000 kg./ha, în situaţia în care tu obţii 18 000- 20 000 kg/ha. La un dezastru, cum a fost acuma, plata se face conform evaluării: îţi dă la 10 000, mai face el 5000... Nu câştigi mai nimic, nu poţi achita nici cheltuielile făcute cu întreţinerea viei.”
Cât despre conflictul dintre fermieri, în care eu nu cred, ( dar dacă totuşi există?), mi se pare ciudat că oameni titraţi o parte dintre fermieri, toţi cu o vastă experienţă în domeniu, să nu poată ajunge la o înţelegere. S-ar părea că nu se mai poate sta doar „la mâna” ploii, clima se schimbă, lumea se schimbă, noi, dumneavoastră, fermierii, când? Există posibilitatea de a iriga, dar nu avem sisteme de irigaţii... NU MAI AVEM, au fost făcute praf după '90. Există fonduri europene, iar situaţia existentă vă împinge de la spate să acţionaţi, ACUM E MOMENTUL. Nu trebuie să convingeţi, să cereţi, trebuie sa acţionaţi eficient, cu date concrete, cu proiecte viabile, dar mai ales să FIŢI UNIŢI. Altfel o să plângeţi pe marginea tarlalei de grâu, porumb, floarea soarelui sau cu rapiţa - care nu mai voia sa se coacă. Aveţi atâţia specialişti printre dumneavoastră, haideţi, e ultimul tren ( din păcate...) Statul nu mai dă bani, dacă nu e alimentat tot de dumneavoastră - pentru că dumneavoastră sunteţi puşculiţa statului. Nu ar avea de unde, evident. P.S. Şi apa costă, dar vă salvaţi recolta! ( Janine VADISLAV )
