Foto | Cinematograful de vară de la Focșani, realizarea de vremea regimului comunist, uitată în timpurile actuale
Ascuns în spatele parculului Nicolae Bălcescu și înconjurat de case, unele moderne, altele pipernicite, se află o construcție interesantă, dar aflată într-o stare de degradare avansată. Pe vremuri, însă, nu era așa. Era o atracție pentru tineretul din Focșani, care, în fiecare vară, se bucura de unele proiecții cinematografice în acest edificiu, deoarece aici era cinematograful de vară al orașului nostru sau „Grădina de vară”. Adică un cinema deschis (fără acoperiș) care putea funcționa când vremea afară era destul de caldă sau când nu ploua torențial. Altfel exista riscul ca spectatorii din scaune, fie să înghețe, fie să fie udați până la piele. Așadar acest loc era accesibil, cam de la finele lunii mai până la sfârșitul lunii septembrie, în fiecare an.
De exemplu, cum a fost în cumplita noapte de august a anului 1986, la data de 30 spre 31, când s-a petrecut sinistrul cutremur din acel an, orele 00:28. Era duminică spre luni și la cinematograful de vară a fost adus un film destul de interesant pentru acele zile grele din vremea regimului comunist. S-a pornit, încă de pe la orele 22:00, o ploaie puternică de vară care nu a reușit să alunge toți spectatorii din acest loc. S-au adăpostit cum au putut și-au urmărit mai departe imaginile de pe cortina din fundal. După terminare, în jur de ora 23:30, au mers la casele lor, unde abia ce au ațipit și s-au și trezit buimaci, în trosniturile cumplitului cutremur de la orele 00:28. Focșaniul nu a înregistrat pagube mari, dar în alte părți a fost cumplit. Prin unele surse se indică 10 morti înregistrați atunci, prin altele 500 de victime omenești. Adevărul numărului de decedați se pare că nu-l vom afla niciodată, dar amintirea acelui cutremur de noapte de august, după o ploaie torențială, va bântui, mult timp de acum înainte, prin mințile oamenilor care l-au prins. Mai ales aceia care au fost în cinematograful de vară de la Focșani și au plecat acasă uzi și înfrigurați, după care au mai avut parte de un șoc produs de seism. Adică le-a rămas în memorie o noapte de neuitat.
Dar cum a apărut acest obiectiv în peisajul arhitectonic al orașului nostru, de ce a fost ales tocmai terenul din spatele parcului Nicolae Bălcescu pentru amplasamentul cinematografului de vară și de ce nu s-a preferat un alt loc mai central, toate aceste aspecte pot rezulta cel mai bine din documentele Arhivelor Naționale-serviciul local.
Așadar în 1979 „Întreprinderea Cinematografică Vrancea” condusă de un anume Gavrilescu Alecu a solicitat Consiliului popular Focșani (Primăria municipală ) eliberarea unei autorizații de construcție pentru obiectivul -„Dotări tehnico edilitare și culturale zona parc Nicolae Bălcescu”.
Așa s-a chemat acest cinematograf în hârtiile acelor vremuri, iar autoritățile au început să analizeze documentele depuse în acest sens, consemnând următoarele:„Având în vedere decretele 452/1973 și nr 78/1973 precum și alte instrucțiuni se declară de acord cu construirea în municipiul Focșani a unui cinematograf in aer liber. Amplasarea obiectivului se va face pe un teren obținut prin comasarea terenurilor neconstruite din zona rezervată pentru viitoarea extindere a <<Parcului Nicolae Bălcescu>>, mărginită de străzile Nicoale Bălcescu, Predeal și Timis. Se vor prevedea două cai de acces-pietonal, una din <<Parcul Nicolae Bălcescu>> și alta, carosabilă, din strada Nicolae Bălcescu, ce trebuia să ajungă până în zona rezervată pentru accesul actorilor.Se vor amenaja locuri de parcare conform planului de situație”. Aflăm deci, că acest cinematograf era destinat, nu doar pentru proiecții de film, ci și pentru scene de teatru, atât timp cât se prevedeau locuri de parcare pentru actori. Mai departe Consiliul Popular Județean a decis „să se transmită, din administrarea operativă a Consiliului Popular Municipal Focșani în administrarea operativă a Întreprinderii Cinematografice Vrancea, suprafața de 1600 de mp teren pentru construcții, în perimetrul construibil al municipiului Focșani, zona Parcului Nicolae Bălcescu.” Valoarea investiției era de aproximativ 3 milioane lei, proiectantul ales era Atelierul de Proiectare Județean(APJ)Vrancea, iar constructor Întreprinderea Județeană de Construcții Montaj(IJCM) Vrancea. Din partea Consiliului Popular Județean Vrancea a semnat președintele Simion Dobrovici, care era în același timp și prim secretarul Comitetului de Partid al Județului Vrancea (adică jupânul absolut al județului la acel moment). S-a mai estimat în hârtii când va fi dată în folosință lucrarea, fiind avansată data de 30 mai 1979, dar treburile nu au stat chiar așa.
Autorizația de construire emisă de Consiliul Popular Municipal Focșani a fost eliberată abia pe data de 13 septembrie 1979, așa că nici în acele vremuri de democrație populară nu se respectau întru totul termenele din documentație și anume proiectarea, avizarea și execuția. Dar anul următor 1980, întreaga construcție a fost gata.
Această realizare a plăcut mult tinerilor din orașul nostru care s-au îngrămadit la filme atunci când vremea le-a permis acest lucru și au umplut întregul sector rezervat spectatorilor (900 de locuri). De alfel toate cinematografele din municipiul Focsani erau sufocate, mai ales când rulau filme internaționale renumite, unele cu Louis de Funnes în rolul principal, altele, filme chinezești de arte marțiale, filme indiene sau „Omul păianjen”. De exemplu la ultimul film s-au adus de la Hala orașului la cinematograful „Balada” acele balustrade de fier folosite pentru a pune în ordine aglomerația de la produsele alimentare (foarte greu de procurat după ce stăteai ore în șir nu la un rând normal de persoane, ci în mijlocul unei mulțimi flămânde și dezorganizate). Fiind îmbulzeală cumplită și la acest cinematograf „Balada” din centrul orasului, Întreprinderea Cinematografică Locală a dispus perforarea căii de acces spre interior și au pregătit acele adâncituri în beton în care au fixat barele împrumutate de la Hală. Astfel îngrămădeala spectatorilor a fost cât de cât reglementată și nu mai aveau loc accidente de strivire sau sufocare printre amatorii de filme. Acele filme de altădată erau percepute ca fiind extraordinare, tocmai pentru că nu aveai de unde să alegi altceva. În mod normal, azi, astfel de filme ni se par, hai să nu le zicem, „banale”, ci, cel mult interesante, dar pentru nimic în lume, nu mai crede, probabil, nimeni că, undeva prin vreun colț de Românie, ar mai putea cineva să se înghesuie ca să intre la vreun film ce rulează în cinematografele din țară. Dar înainte de 1989 te ghemuiai cum puteai și pe căile de acces dintre scaune, mulțumit că nu pierdeai un film superb. Vremuri grele, dar totuși plăcute, mai ales că tot ce era frumos se trăia la maxim, iar acele clipe erau ținute minte uneori pentru toată viața, dovadă și aceste aspecte auzite de subsemnatul și petrecute în urmă cu decenii.
În final ce s-ar mai putea adăuga și probabil ar fi în asentimentul multor focșăneni s-ar putea concluziona astfel. Dacă fostul cinematograf sau Grădina de vară a fost preluată de Primăria Focsani, după cum s-a publicat recent în presa locală, atunci rămâne să vedem ce destinație i se va atribui.Pentru că e limpede, ruina care se află acum acolo nu are cum să placă la nesfârșit autorității municipale, dar nici celor care mai trec prin zonă sau vecinilor acestui obiectiv. Iar în ceea ce-i privește pe salariații fostei Întreprinderi Cinematografice Vrancea, acestora, pe lânga mulțumirile noastre pentru activitatea lor în timpurile acelea grele din „Epoca de Aur”, le mai transmitem și răspunsul emis de Radef Romania Film în legătură cu statele de plată necesare pentru completarea dosarelor de pensie (dacă e cazul), mai ales acum, când se aude ca procedura „Micii Recalculări” s-a prelungit până la toamnă.
„ Secretariat RADEF RomaniaFilm
De la: secretariat@romaniafilm.ro
Către: florin marian
joi, 20 feb. la 15:23
Bună ziua,
Arhivele fostelor Intreprinderi Cinematografice Judetene ( inclusiv Vrancea ), se afla in prezent, in administrarea RADEF ROMANIAFILM.
Date de contact se regasesc pe site-ul ROMANMIAFILM.
Cu multumiri,
RADEF RomaniaFilm”
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
