Local

Foto | Cimitire publice și cimitire parohiale la Focșani

Florin Marian Dîrdală
10 iun 2021 5922 vizualizări

Din cei aproape 50 de km pătrați pe care îi are municipiul nostru, un sfert de km pătrat este rezervat pentru ultima călătorie a focșănenilor. Este vorba de cimitirele orașului, atât cele publice, dar și cele parohiale. Tot aici sunt incluse și cimitirul armenesc, cele două israelite și cel german din Bahne.

Indiferent cât de plăcut sau de neplăcut poate fi un asemenea demers documentar, nu este un lucru rău dacă știm sau dacă aflăm din arhive ce reguli guvernau în trecut aceste perimetre speciale, mai ales cele două spații publice (nordic și sudic), dar și cele două parohiale (Sf Mina și Sf. Dumitru-Bahne).

La cele evreiești și armenesc nu ne amestecăm, nici măcar la cel german, ori al eroilor români sau cei din URSS, deoarece acestea din urmă nu sunt tocmai în subordinea instituțiilor locale, ci doar în ingrijirea acestora. Iar în legătură cu cimitirele evreiești și cu cel armenesc, acestea pot fi considerate și catalogate drept cimitire particulare, deoarece sunt proprietăți dobândite de respectivele comunități prin acte autentificate la vechile instanțe locale. 

Despre trecutul acestor cimitire ne putem ajuta și de documente, dar și de numeroase publicații ce cuprind pagini de istorie locală și din toate acestea rezultă, în mare, următoarele aspecte: până la Cuza, toate bisericile din oraș își înhumau credincioșii în jurul așezământului respectiv, iar urme de la acest lucru se mai zăresc pe la bisericile Stamatinești (crucea ctitorului Săndulache Stamatin), Sf Nicolae Stroe (monumentul deputatului unionist de Focșani Moldova, George Ilie zis Mititelu), ori Proorocul Samuil (mormântul doctorului Liviu Buteanu). Mai mult chiar, la Sf Ioan, de curând, s-a procedat din nou la un astfel de ritual, dar acest lucru a fost îndreptățit fiind vorba despre o dramă cumplită petrecută cu preotul acestui lăcaș. 

Însă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, s-a decis că toate cimitirele, din motive de igienă și de spațiu, trebuie scoase în afara localităților. S-a acordat și un termen pentru acest lucru, dar cu toate acestea, în jurul anului 1870, la Focșani, încă nu se împlinise această prevedere legală, așa că autoritatea locală a decis, pe la finele anului 1872, că trebuie să accelereze pentru a putea aplica această măsură. Iar povestea respectivă, conform documentelor, s-a desfășurat cam în felul următor: 

La 31 decembrie 1872, Prefectura purta o corespondență cu Primăria Focșani din care rezultă faptul că se avea în vedere, la acel moment, mutarea și facerea din nou a cimitirului din partea nordică deoarece înființarea cimitirelor publice și scoaterea lor în afara perimetrului locuibil al localităților fusese decisă prin legea pentru înmormântări, publicată în Monitorul Oficial nr. 71 din anul 1865 (care stipula că în termen de 18 luni de la promulgare să se facă cimitire în toate orașele țării și in termen de 3 ani pentru sate), promulgată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Cu toate prevederile ei stricte, foarte puține localități au reușit să se conformeze întocmai.

Din raportul arhitectului orașului, se justifica așezarea acestui cimitir (nordic) în respectivul loc pe care se găsește și în prezent, pentru că se afla la distanța prevăzută de legea înmormântărilor și are la bază și constatarea Comisiei de medici precum că situațiunea acelui cimitir, pe locul arătat, corespunde condițiilor higienice și salubrității publice. Atunci s-a hotărât și facerea Capelei de la cimitirul părții nordice care a fost gata în cel mai scurt timp, așa cum s-a hotărât de către autorități. 

La 2 martie 1873, conducerea Spitalului Profetul Samoil solicita adminstrației locale să i se repartizeze un loc aparte în respectivul cimitir întrucât avea mare nevoie datorită specificului așezământului respectiv, acela de biserică parohială, dar și de spital, cu mai multi defuncți decât o biserică obișnuită din oraș. Primăria Focsani a înștiintat Protoieria că de la 1 mai 1874  nu va mai permite a se face nicio înmormântare pe la bisericile din oraș, în curtea lor interioară, ci toți morții se vor transporta la cimitirul public din partea nordică și sudică. La 2 mai 1873 se stabilea că orice decedat, ce se poartă pe uliți, să fie bine acoperit în sicriu, iar capacul să se țintuiască și să se descopere doar la cimitir în timpul slujbei.

La data 5 iunie 1874, Primăria urbei Focșani comunica Prefecturii județene că în această localitate s-au înființat trei cimitire, din care unul pentru ritul israelit și două pentru ortodocși, dintre care primul (nordic) era stabilit și pentru catolici și pentru armeni.

Cu toate acestea, la 1 iunie 1874, Primăria Focșani a fost înștiințată că preotul de la biserica Stamatinești nu a vrut să înmormânteze un individ pe locul ce-l are rezervat în cimitirul nordic, ci l-a înhumat în spatele bisericii sale, așa că a solicitat Protoieriei, ca să fie de învățătură și altor preoți, o sancțiune pentru abaterea acestui părinte. La 1 iulie 1874, s-a întocmit și documentația pentru construirea unei case pentru paza cimitirului nordic, lucru de care s-a ocupat marele arhitect Ion Mincu, pe atunci angajat la Primăria Focșani.

Iar cursul administrativ al organizării cimitirelor la Focșani s-a depănat mai departe din acel moment, fără încetare și cu numeroase surprize de-a lungul unui veac și jumătate, până în zilele noastre, când Municipalitatea a elaborat și adoptat ultimul regulament de acest fel în urmă cu 4 ani.   

Ca o concluzie, în anii 1873-1874-1875 s-au înființat cele două cimitire publice, cel nordic și sudic, primul de vreo 7 ha, iar celălalt de aproximativ 6 ha, iar focșănenii au fost invitați să efectueze două lucruri, adică să-și înmormânteze din acel moment rudele în cele două perimetre și să procedeze la scoaterea osemintelor de pe la celelalte cimitire parohiale și să le  aducă acolo unde a decis autoritatea locală, în caz contrar acest lucru se va face global de către angajații primăriei, rămășițele umane astfel adunate fiind așezate în gropi comune.

Cu toate acestea un cimitir parohial a îndeplinit condiția stipulată în legea lui Cuza și anume poziționarea lui, pe atunci, în afara vetrei locuite a târgului și anume cimitirul din jurul bisericii Sf Mina, de aproximativ 1,5 ha întindere, care a fost deschis o dată cu ctitoria lăcașului Sf Mina din Bahne, în jurul anului 1820. La acest cimitir parohial s-a mai adăugat încă unul, o sută de ani mai târziu, și anume cel din jurul bisericii Sf. Dumitru Bahne care s-a constituit după anul 1911, când a fost terminat și sfințit respectivul lăcaș de cult. Și acesta are ca dimensiune aproape un 1 ha de teren suprafață. O dată cu cele două cimitire publice din Focșani, a apărut și cel israelit, zis nou, de 3,5 ha din șoseaua Focșani-Petrești, pentru că cel din strada N. Bălcescu, cu 6 000 de mp, funcționa de mai multă vreme, de prin secolul al XVII lea și era plin. La finele secolului al XIX lea a apărul și cimitirul Comunității armenești din Focșani, situat la vest de Gara Focșani, cumpărătură de la boieroaica Victoria Bibescu.

După Primul Război Mondial, din cel de la Sf. Mina s-a lotizat o parte semnificativă pentru soldații germani decedați atunci și nu numai, iar la nordic, pe lângă sectorul celor de rit catolic a apărut, după al Doilea Război Mondial, secțiunea ostașilor eroi români, dar și cei din URSS care ne-au eliberat și salvat de cotropitorii fasciști, etc., etc..  

Ca reguli de urmat sau de respectat în trecut găsim la cele două cimitire publice din Focșani, dintre care doar cel sudic a mai permis o extindere semnificativă în ultima perioadă, pentru că la cel nordic nu mai este loc disponibil în jur, o broșură interesantă întocmită în anul 1895, din care partea cea mai interesantă a fost expusă alăturat, pentru a fi analizată de cine va dori. Iar ca material de comparație, se pot parcurge și prevederile actuale, atât cele ce vizează cimitirele publice, cât și cele parohiale. 

Regulamentul pentru organizarea si funcționarea cimitirelor parohiale și mănăstirești din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române;

Regulament pentru organizarea și funcționarea cimitirelor aparținând domeniului public al Municipiului Focșani 

De asemenea, Primăria Focșani are zilele acestea postat pe site-ul propriu, conform legii transparenței decizionale: ANUNȚUL PRIVIND MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA HOTĂRÂRII CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCȘANI NR. 46/23.01.2018 PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI PENTRU ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CIMITIRELOR APARȚINÂND DOMENIULUI PUBLIC AL MUNICIPIULUI FOCȘANI


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.