Foto | Casa eroului Leon Cracalia din Focșani, din nou în centrul atenției
Povestea monumentului istoric și întrebarea care preocupă Vrancea: a fost sau nu vândută?
Un documentar semnat de Florin Marian Dîrdală, colaborator al Ziarului de Vrancea și documentarist al Serviciului Județean Vrancea al Arhivelor Naționale, readuce în prim-plan istoria Casei Leon Cracalia din Focșani, legătura acesteia cu familia Gâță din Panciu, sacrificiul căpitanului căzut în Războiul de Independență și misterul care înconjoară viitorul unuia dintre cele mai valoroase monumente istorice ale județului Vrancea.
O casă de Erou din Focșani.Vândută sau încă nu?
De vreun an încoace o tranzacție interesantă în orașul nostru a stârnit imaginația oamenilor cu putere financiară din această regiune.O proprietate excepțională a fost scoasă la vânzare , iar acest lucru a fost mediatizat pe multe site -uri de imobiliare și diverse publicații anume:
Casa capitanului Leon Cracalia
„Un imobil despre care se menționa că reunește trei aspecte esențiale:ELEGANTA ,RAFINAMENT ȘI STIL.Într-un cuvânt o bijuterie arhitectonică renascută, cladire emblematică de la jumătatea secolului al XlX-lea, potrivită a fi atât sediul unei firme de prestigiu, restaurant de lux sau o locuință cu totul deosebită. Monument istoric construit in stil clasic, Casa Leon Cracalia situată pe strada Cuza Vodă, zona Teatru, pe aceeași parte cu Liceul Cuza și-n apropierea lui Casa a găzduit și o serie de cluburi printre care << 777>> și <<Times>> iar astazi e deschisă unei noi identități. Aproape de centrul orașului un imobil încărcat de istorie, ai cărui pereți au fost martori la serate diverse, petreceri, unde se aduna lumea bună a orașului, la începutul secolului XX, ne demonstrează ca pasiunea pentru frumos, dublată de originalitate, imaginație si respectul față de trecut pot transforma o casa boierească într-un loc unic al zonei noastre. Construcția a fost realizată în jurul anului 1950 cu o suprafață de 232 mp, fiind încadrată pe lista monumentelor istorice clasa B si se remarcă printr-o poziționare excelentă, o compartimentare eficientă a spațiului, prin finisaje de calitate, rafinament și bun gust, care fac din aceasta proprietate un punct de atracție, ce poate face parte din lista de priorități a unui iubitor de frumos, dar si o investiție sigură în egala măsura. Proprietatea dispune de curte liberă de aproximativ 1300 mp cu o deschidere de 25 m la stradă, unde este amplasata și o piscina. Călătoria în timp începe de cum treci pragul, iar cuvintele nu pot descrie sentimenul pe care îl incerci și de aceea mi-ar plăcea să vă însoțesc în această călătorie” spunea atunci agentul imobiliar
Mai aflăm la acel moment și alte detalii ale acestui edificiu precum :
Suprafață utilă:270 mp
Suprafață utilă totală:270 mp
Suprafață construită:332 mp
Nr. băi:2
Suprafață teren:1.309 mp
An construcție:1950 (Finalizată)
Dar în ultima perioadă construcția ce a aparținut odinioară căpitanului Leon Cracalia nu mai este afișată la vânzare ceea ce poate însemna că a fost achiziționata de cineva anume . Nu se știe de cine, dar vom afla cu siguranță. Ceea ce cunoaștem sigur e că prin:
Hotărârea nr. 121 din 16.07.2025 privind „Neexercitarea dreptului de preemțiune la vânzarea imobilului monument istoric <<,Casa Leon Cracalia>>, cod VN-II-m-B-06421 situat în Municipiul Focșani, județul Vrancea''
și prin
Hotărârea nr. 95 din 6.05.2026 privind “Neexercitarea dreptului de preemțiune la vânzarea imobilului monument istoric ,,Casa Leon Cracalia”, cod VN-II-m-B-06421 situat în Municipiul Focșani, județul Vrancea”
Autoritatea județeană a concluzionat ca nu are nevoie de această proprietate Și la fel, cu certitudine, și cea locală
Ceea ce mai rămâne cumva de dezvăluit, pentru cei interesați, e un crâmpei de istorie cu referire la respectivul edificiu
Din sursele Arhivelor Naționale putem descoperi că „ Leon Cracalia s -a nascut la Botosani, pe la anul 1838 și la Focșani a ajuns printr- o căsătorie cu d-na Eliza Cracalia ce provenea din puternica dinastie de podgoreni ai Panciului ,familia Gâță sau Gâtză, după cum le plăcea acestora să-și mai ortografieze numele atunci cand blazonul lor a prins mai multă strălucire. Un singur aspect poate explica și mai bine puterea spiței Gâță și anume Smaranda Apostoleanu, soția lui Gheorghe Apostoleanu (juristul care ne-a lăsat primul Cod Civil al României ) nu era altcineva decât tot un membru al vestitului neam de altădată Gâțză, iar averea ei a fost una formidabilă, dovadă că nici acum, la două secole de când a fost agonisită, înca nu s -au terminat bătăliile juridice pe ea( pe avere).După ce Leon a ajuns la Focșani, prin alianță matrimonială ,estimată în jurul anului 1870 , mireasa i- a înfățisat o casă nouă în care trebuiau să- și crească vlăstarele,câte vor avea. Era vorba de frumoasa construcție din centrul orașului nostru,ridicată din veniturile obținute de harnica familie Gâță, de pe miile de hectare din jurul Panciului. Asta a fost cadoul lor pentru tinerii însurăței, că doar nu era să stea ruda lor cea dragă Eliza Gâță, devenită Cracalii ( așa se semna soțul ) prin cine știe ce periferie de târg sau în vreo casă neînsemnată a locului.ilitarul Leon Cracalia a fost, puțin spus, încantat de căsătoria contractată, mai ales că proaspăta pereche s-a instalat într -o locuință splendidă pe care o putem admira și noi azi, din fotografii sau la plimbare prin Focsan , în zona străzii Cuza Vodă nr 41 .
Se pare ca soții Cracalia nu au avut copii, documentele indicând că în anul 1930 mai trăia în această clădire Elisabeta Cracalia, care era, cu siguranță, bătrâna văduva a eroului nostru, în niciun caz o fiica a acestora.Așadar soarta sau Dumnezeu a avut alte planuri cu familia Cracalia de la Focșani. Le-a răpit fericirea conjugală, dar le-a dat nemurirea numelui, după cum urmează:în anul 1877 România a obținut, prin războiul de la sud de Dunăre, independența sa statală.Asta nu oricum, ci prin jertfa a peste 10.000 de victime omenești, dintre care câteva sute au provenit din județul nostru.
Strict despre Leon Cracalia aflăm din volumul <<Însemnări cu privire la orașul Focsani>>:
„ La 30 august Regimentul 10 de Dorobanti se încăiera sângeros în lupta aprigă cu dușmanul secular la reduta Griviței. Cad eroic mulți dintre ai noștri, printre care maiorul Gheorghe Sonțu, capitanul L. Cracalia, locotenentul Chivu Stănescu, sublt Gheorghe Botescu și un șir lung de ostași, cu rang de dorobanți, ceea ce cășunează jale si durere în multe familii focșanene ...............”
„,La 30 august 1878,la biserica Catedrală Sf Ioan (cea din Piata Unirii ) are loc parastasul de un an de la moartea Eroilor din regimentul 10 de Dorobanți. Catedrala era arhiplină de lume.S- a făcut o slujbă impresionantă Când preotul a pomenit numele Maiorului Sonțu, sora lui, de față, a înnebunit de durere, fapt care a produs o mare tulburare în sufletul tuturor.”
Altă scenă: „ Văduva Capitanului Cracalia, d-na Eliza Cracalia a jurat în fața altarului că va păstra o veșnică și scumpă amintire soțului ei căzut pe câmpul de onoare.S-a ținut de cuvânt , suferind martirul unei îndelungate văduvii de atunci ( 1877 ) și până astăzi ( 1931 ). Este una din puținele, poate chiar unica vaduvă din războiul Neatârnării Trăiește în orașul nostru, pildă de virtute.”
Si o constatare moralizatoare a autorului I. M. Dimitrescu –„ Razboiul cu Turcii făcuse destule goluri în multe familii , încât a fost nevoie de o întreagă organizare pentru ajutorarea celor rămași fără sprijin. Statul le dădea lemne gratuit din păduri , proprietarii de moșii , multe ofrande , iar sătenii făceau clacă , muncindu-le pământurile. O frumoasă și lăudabila manifestare de frație socială și românească pe care am ținut s- o remarc aici ”
În final nu trebuie să uităm că jertfa eroului Leon Cracalia a fost la fel de mare ca cea a maiorului Sonțu, dar numai ultimul are numele imortalizat în nomenclatura stradală a orașului Focșani.Cracalia a avut această cinste doar în localitatea Panciu.Poate ar trebui ca autoritățile din municipiul, reședință a județului Vrancea, să- i găsească un reper și la Focșani.Nu de alta, dar în trecut autoritățile au putut face acest lucru ,actuala stradă Vrâncioaia fiind intitulată, până în anul 1948, chiar așa- strada Căp Cracalia. Poate mai găsiți vreun capăt de arteră prin zonele ochite de dezvoltatorii noștri imobiliari.
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
