Local

Foto | An greu pentru fermierii vrânceni, seceta a făcut prăpăd la cereale

Janine VADISLAV
28 mai 2024 1923 vizualizări

Nici anul acesta Vrancea nu va culege de pe câmp mai mult decât în ultimii 2-3 ani, iar ce se va strânge va fi de calitate slabă, din cauza secetei excesive. Dacă ar fi existat posibilitatea de a iriga, altfel ar fi stat lucrurile. Numai că, suntem la finele lunii mai, iar promisiunile făcute de către Ministerul Agriculturii,  că va demara lucrările la Canalul Siret - Bărăgan în 2024, nu s-au concretizat, nici nu se mai pomeneşte de aşa ceva. 

La ANIF Vrancea directorul a fost schimbat anul trecut, cel nou, numit de minister, şi-a dat demisia pentru a candida la alegerile locale pentru un loc călduţ la Consiliul Judeţean Vrancea ( după cum am auzit ), unde, probabil, o fi promis că va lucra cu acelaşi entuziasm cu care a lucrat la ANIF Vrancea. În acest moment s-ar părea că există un director interimar, pe care nu l-am auzit sau citit în vreun ziar că ar face ceva... Deocamdată, de fermierii furioşi, care se războiesc cu antigrindina, a scăpat. Apropo de antigrindină, nici aici nu stăm mai bine căci am auzit că la câmpie nici n-ar trebui să se tragă cu racheta. O fi aşa, n-o fi, Dumnezeu ştie, nouă nu ne explică nimeni, pe înţelesul nespecialiştilor care suntem. Dacă îmi permiteţi, şi aici ar fi o explicaţie, probabil  că o fac ca să ne protejeze..., şi noi nu ne-am prins. Dacă nici acum nu iese cineva să  spună lucrurilor pe nume, anul viitor, când arşiţa va bântui peste Vrancea, o să facem, ce?

Specialiştii în agricultură spun că aşa un dezastru, aproape total din cauza secetei, a mai fost în Vrancea în 2022, dezvoltarea culturilor de grâu şi orz  fiind mult sub aşteptări, de unde şi producţiile reduse şi de calitate proastă. Numai că, cei care conduc destinele Agriculturii nu au luat nici o măsură, iar acum, în 2024, nenorocirea se repetă, vom avea pâine de calitate inferioară - datorita grâului ŞIŞTAV (boabe subdezvoltate, zbârcite, mai mult coajă decât miez), probabil preţuri mai mari (dacă nu chiar mai, mai mari!), iar fermierii nu-şi vor putea recupera nici măcar banii cheltuiţi. 

Fermierul sigur nu are profit şi chiar pierderile vor fi destul de însemnate pentru că sunt şanse minime să continue activitatea în acest mod, dacă din ultimii 4  ani 3 sunt înregistraţi cu secetă”, spune domnul inginer Virgiliu Bobocea, consilier superior Direcţia Agricolă Vrancea.

-  De unde profit? întreb

Noi ne şi mirăm  de unde mai continuă unii fermieri această activitate. Spicul de grâu este sub orice aşteptări.  Ăsta are 12 boabe, faţă de 38-40 câte ar trebui să fie. Normal, n-avem cum să recoltăm mai mult de vreo 1200-1500kg/ha. Este rău, rău... De unde profit? Noi ne şi mirăm de unde mai continuă unii fermieri această activitate. O să fie probleme mari.” 

Nici la orz nu sunt veşti mai bune.

Ăsta-i spic?” se întreabă retoric domnul consilier Bobocea. 

-  Asta înseamnă lipsă de apă? întreb cu voce mică.

Lipsă de apă, păi da!

- Sola pare frumuşică..., spun 

„Numai pare, atât! Ne induc în eroare aceste ARISTE, care dau impresia că este un lan nemaipomenit, ori el, nu este!” 

- Câte boabe credeţi că are? 

1/3 din boabe...

- Mai puţin ca la grâu? întreb.

Mai puţin ca la grâu...”

Pe marginea lanului, plantele arată mai bine, există şi o explicaţie.

Se numeşte <<efectul de margine>>, sau de drum, unde apa se aducă în cantităţi  ceva mai mari....”

- E o problemă, zic.

Este o mare problemă pentru că, din ce în ce mai mulţi fermieri, an după an, se descurajează, am auzit chiar şi de faliment, s((i ăsta nu e un lucru deloc bun. Nu ştim ce se va întâmpla cu aceste câmpuri, cine le va mai munci, cu ce fonduri, căci sunt necesare mari sume de bani pentru a înfiinţa o cultură. Anul acesta a fost între 3500-4000lei/ha. Ce te faci cu atâtea sute de mii de hectare afectate  grav de secetă?”

- Chiar, ce-o să se întâmple? întreb.

O să intre în coacere rapidă, boabele vor fi şiştave, după ce că nu avem producţie, nu avem nici calitatea producţiei pe care o obţinem, aşa proastă cum e. Asta e tot ce putem culege anul ăsta, adică, mai nimic!” spune domnul inginer Virgiliu Bobocea consilier superior la Direcţia Agricolă Vrancea.

Iar eu mă întreb, doare pe cineva, inima, de culturile distruse? Îi pasă cuiva de pâinea noastră, a tuturor, pentru care şi aşa, cei care o pun la vânzare ne iau şi pielea de pe noi?

Răzvan Avram, fermier din Bordeasca Veche, lucrează 3500ha, într-o zonă în care solul, nu este irigat şi în absenţa ploii dă mai nimic. „Nimicul” acesta, după 4 ani de seceta, riscă să-l bage în faliment. În zona lui, în ultimele 2 luni, ploaia doar a „udat praful”, în 2024 s-au înregistrat 120 mm de precipitaţii.

Suntem în data de 21 mai, e ziua Sf. Constantin şi Elena. La noi se spune, din bătrâni, că la această dată cultura de grâu ar trebui să înflorească, ar trebui să-nceapă grâul să bage-n bob. În momentul de faţă fenofaza grâului este total decalată şi recoltatul va fi decalat. Acum cultura de grâu se prezintă foarte rău. Sunt multe plante  care n-au reuşit să spargă burduful - să iasă din stadiul de  burduf - a rămas blocat.Încearcă să facă câteva boabe, de exemplu, pe această plantă avem 9 boabe, se vede şi vârful uscat, se usucă de la o zi la alta. De la un an normal, cu 40, 50, 60 boabe, am ajuns undeva la 5-10 boabe. În acest moment seceta este totală”, spune domnul Răzvan Avram din Bordeasca Veche. 

- Mai aveţi curaj s-o luaţi de la capăt anul viitor? întreb

În mod normal, într-un an cu regim pluviometric sub 300 mm precipitaţii este un risc să te apuci să investeşti în agricultură, cu toate acestea noi am făcut-o, am investit, am cheltuit. Am mai sărăcit încă un an, practic, acum, ne aflăm în al 4-lea an din 5 ani de secetă” 

Ca niciodată, la final de mai, solele cu grâu şi orz sunt brăzdate de crăpături adânci, şanţuri mai mult,  din capăt în capăt, îţi încap  mâinile amândouă. Dacă s-ar fi irigat culturile, altfel ar fi stat lucrurile. Numai că, suntem la finele lui mai şi promisiunile făcute de Ministerul Agriculturii că lucrările la Canalul Siret - Bărăgan vor fi reluate, nu s-au concretizat, nici nu se mai pomeneşte de aşa ceva şi nici despre banii pentru investiţie nu se suflă un cuvânt. 

Nici domnul Cătălin Mereuţă, fermier din zona com. Milcov (şi ca el mulţi alţi fermieri ), nu crede că îşi poate recupera cheltuielile de peste an. Paguba e mare, dar pe cine să tragi la răspundere?

Dacă reuşim să treierăm ceva, să mergem pe o medie de 1 leu/kg, chiar dacă recoltam 1t/ha , sunt 1000lei, care nu acoperă aproape nimic. Sunt fermieri care nu recoltează un kilogram, dau cu discul sau îl cosesc pentru animale. Este pierdere totală, chiar şi la 1t/ha, nu se justifică”, spune domnul Cătălin Mereuţă.

Fermierii se pregătesc să facă, unii au făcut deja, înştiinţări de calamitate către primării, Prefectură, APIA, Direcţia Agricolă, cu speranţa că măcar în an electoral să fie despăgubiţi, că în anii trecuţi au primit doar promisiuni. Fermierii mai speră să aibă ceva câştig de la culturile de porumb şi floarea - soarelui care sunt mai bunişoare, deocamdată, aflate şi ele în stare de mare stres, iar dacă nu plouă...

Concluzia este dură, sunt fermieri care se gândesc să renunţe, sau să practice o agricultură de subzistenţă, dacă or mai face-o şi pe aceasta. Alţii vorbesc despre reduceri pe toate planurile, inclusiv de personal. Ei spun că s-a ajuns într-un conflict acut de interese din punct de vedere economic - fermierii cu statul şi statul cu fermierii. Cum se va rezolva? Vom trăi şi vom vedea...  (Janine VADISLAV )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.