Foto | Aflaţi în al IV-lea an de secetă severă, fermierii vrânceni s-au trezit puşi în faţa faptului împlinit, nu au ce recolta!
În Vrancea, disperarea fermierilor şi a proprietarilor de pământ a ajuns la cote maxime.8 echipe din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea sunt pe teren pentru a evalua pierderile.
- Care este situaţia? întreb
„La culturile de primăvară avem procente de 50% - 80 %, iar la culturile de primăvară , ce s-a evaluat până acum, porumb, procentul este de 100%,în marea majoritate a suprafeţelor.”, a declarat Ticu Costandache, directorul Direcției Agricole Vrancea.
Au investit în primăvară banii lor, bani împrumutaţi de la bancă, au făcut lucrările ca la carte, dar seceta, cu temperaturi de până la 42-45 grade, fără ploaie, fără sisteme de irigaţii puse la
punct, a distrus tot. Mult lăudatul Canal Siret - Bărăgan, care ar fi trebuit să „scalde” judeţul în apă, început acum mai bine de 30 de ani, nu-i gata nici acum.
Canalele sunt goale, creşte iarba în ele, chiar şi arbuştii care ar putea crea alte daune. Ministrul agriculturii promite că în 3 săptămâni va scoate la licitaţie lucrările care ar finaliza investiţia..., „3 săptămâni, sau 30 de ani”? se întreabă eventualii beneficiari, care nu prea cred în aceste promisiuni.
Pe tarla, Răzvan Avram, un fermier care lucrează aproape 5000 ha, şi-a cam pierdut speranţa,Și nici semne bune nu vede să aibă anii care vin, privind ştiuleţii chinuiţi, care n-au reuşit să
ajungă la maturitate.
„Ăştia sunt ştiuleţii din anul ăsta, aşa arată porumbul...”
- Adunaţi ceva? întreb
„Nu!Ce să adunăm? Porumbul n-a reuşit să producă absolut de loc, arsiţa a fost prea mare, lipsa precipitaţiilor de asemeni. Boabe, în 5 ştiuleţi avem 6 boabe.”
Aflaţi în al IV-lea an de secetă severă, fermierii vrânceni s-au trezit puşi în faţa faptului împlinit, nu au ce recolta pentru că arşiţa şi lipsa ploilor au distrus culturile de grâu, rapiţă, porumb şi floarea soarelui, aproape în totalitate. Asigurările făcute îi ajută să acopere doar o parte din pierderi rămânând cu datorii mari la bănci şi la cei care le-au dat pământul în arendă, majoritatea bătrâni, cu pensii foarte mici, care se bucurau să mai primească ceva bani înainte de a intra în iarnă.
Aşa arată porumbul la începutul lunii august, calamitat în proporie de sută la sută. După vizita prim ministrului Marcel Ciolacu, care a venit, a văzut, dar n-a promis nimic fermierilor ajunşi la fundul sacului, pe câmp şi-au făcut apariţia şi asiguratorii, care i-ar mai putea ajuta, cât de cât, pe fermieri.
„Am avut foarte mult de lucru începând de la grindină, furtună şi ploaie torenţială până la ceea ce vedeţi acum, seceta. Ca anul acesta, pe raza jud. Vrancea, Buzău, Galaţi, n-am mai întâlnit. La ora actuală sunt fermieri cărora li s-au făcut evaluarea daunei şi plata despăgubirii”
- Şi? întreb
Nu au înregistrat nici o producţie”, spune domnul George Valentin Cârjilă, directorul regional „Agra- Asigurări”
Asigurarea este o soluţie de avarie, spun specialiştii, mai ales acum, într-un al IV-lea an de secetă.
„Este o idee foarte bună, nu te îmbogăţeşte, dar te ajută să treci peste acei ani dificili în care nu ai, cu siguranţă, de unde să plăteşti furnizorii şi celelalte datorii către aceştia.”, mai spune directorul de la „Agra - Asigurări”.
Fără asigurare, fermierii ar fi avut o pierdere directă de 3000- 4000 lei/ ha, cu asigurare salvează 20 % din suma asigurată.
„Ne ajută să achităm datoriile şi să închidem un an pe zero, practic..., spune şi Răzvan Avram, fermier din Bordeasca - Veche.
Pentru alţi fermieri nici speranţa n-a mai rămas şi acesta este motivul pentru care, se aude, vreo 50 de mici fermieri vor să încheie socotelile cu agricultura.
Există asiguratori care, încă din 2023- 2024 au adus în România produsul de secetă, cu evaluare în teren, pentru cultura de porumb. Produsul se referă la faptul că fermierul trebuie să
înregistreze o daună de 20% , pe minim 20% din suprafaţa cultivată cu porumb, la o umiditate a boabelor de 14%. Porumbul s-a uscat, ştiuleţii erau ne polenizaţi, fără boabe. Ce
mai poate salva o poliţă de asigurare, 20 % din poliţa asigurată...?
- Vă ajută cei 20%? întreb
„Ajută, pentru a finaliza un an cu zero. Dacă n-ar fi fost asigurarea, am fi rămas cu o pierdere directă de 3000-4000/ha. Luând în calcul produsul, ne ajută să achităm datoriile şi să închidem un an pe zero, practic”.
- Din ce mai trăieşte fermierul? întreb.
„Din mila lui Dumnezeu. Fermierul rămâne doar cu speranţa”.
Deşi a pierdut mulţi bani, Răzvan Avram nu se gândeşte să renunţe, îi place agricultura, chiar dacă a terminat o facultate cu alt profil.
„Deocamdată nu, mai rezistăm încă un an, dar sunt fermieri care lasă terenurile gratis, nu reuşesc să plătească anul acesta nici apa, nici arenda către arendatori. E un an foarte dificil, e o criză atât de mare încât sunt fermieri care nu reuşesc să plătească nici măcar un procent către arendatori.”
Seceta severă, care a distrus recoltele, a tensionat şi relaţia dintre unii fermieri vrânceni şi Centrul Antigrindină Vrancea. Deşi li s- a spus că seceta nu are nici o legătură cu lansarea de rachete, fermieri membri ai Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice (ACCPT) Vrancea cer oprirea staţiei, după ce „cutia Pandorei” a fost deschisă de c[tre colegii lor fermieri membri ai Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice (ACCPT) din judeul Prahova, care au cerut sistarea activităt8ii, pe răspunderea lor. Motivul? Rachetele antigrindină ar împrăştia norii de ploaie , iar iodura de argint ar fi nocivă pentru culturi.
Din acest motiv am cerut un punct de vedere şi directorului de la Centrul Antigrindină Vrancea.
- Ar fi o idee bună? întreb
„Nu va fi şi vă spun şi de ce. Nu vom rezolva problema schimbărilor climatice, dacă oprim sistemul antigrindină, mai mult, vom aduce, cu siguranţă, pagube enorme culturilor care, în momentul de faţă mai sunt în viaţă, ca să spun aşa. În luna august, ştim cu toţii că fenomenele meteo sunt destul de frecvente şi posibile, iar ceea ce a rămas ne protejat în Vrancea - viticultura, pomicultura, vor fi grav afectate”, spune domnul Ionuţ Lazăr, dir. Centrului Antigrindină Moldova 2 Vrancea.
„Racheta nu împrăştie norii este doar mijlocul de transport al iodurii de argint de la sol în nor unde, prin ardere, nucleul de condensare intră in contact cu particulele de apă din norul respectiv şi fac ca granulele de grindină să nu se mai dezvolte la dimensiuni mari şi să ajungă la sol apa.Ideea este că noi intervenim doar atunci când avem formaţiuni noroase cu grindină. Dacă există potenţial de grindină, dacă există risc ca într-o zonă să pice grindina, se intervine.Niciodată nu se intervine dacă e un alt nor decât cel cu grindină. În contextul actual consider că oprirea unităţilor antigrindină nu este soluţia ideală”, spune directorul Centrului Antigrindină Moldova 2 Vrancea.
Explicaţia specialistului nu i-a convins pe fermieri deşi metoda este folosită de state mult mai dezvoltate, cum sunt SUA, Emiratele Arabe Unite, care au implementat programul de stimulare a precipiţiilor utilizând aceeaşi substanţă activă şi fac acest lucru cu rezultate bune.
„E foarte uşor să distrugem ceva ce s-a creat şi funcţionează bine şi care şi-a arătat eficienţa în timp. Să distrugem fără a pune nimic în loc, după părerea noastră nu este o soluţie optimă. Nu funcţionăm ilegal, toate punctele de lansare au avize de mediu, iodura de argint folosită de producătorul rachetelor are toate certificările necesare pentru că altfel nu le-am putea utiliza.Fapt pentru care, să ne aşezăm la masă şi să discutăm, concret şi aplicat, pe anumite strategii şi programele pe care le putem utiliza şi aplica în viitorul apropiat”, a mai spus Ionuţ Lazăr, directorul Centrului Antigrindină Moldova 2 Vrancea.
Ca una care ştiu că mă aprind din orice, înainte de a sta strâmb câteva clipe, pentru a putea judeca drept, cred că discuţia faţă în faţă, între bărbaţi: în cazul acesta fermierii şi cei care aduc ploaia, poate fi soluţia. Sunteţi tineri, bine pregătiţi, aveţi tot viitorul în faţă, n-ar fi păcat să nu vă cunoaşteţi, să nu colaboraţi? Dreptatea fiecăruia este întotdeauna la mijloc, asta am învăţat de la bunicul meu, care a învăţat de la tatăl lui, iar tatăl lui de la preotul pe care îl aveau în familie... În loc de un adversar cu care să te lupţi pentru o idee, poţi căpăta un prieten de nădejde. Toate au un început, credinţă să ai...Aţi văzut? Sâmbătă 3 august 2024 a plouat, când nu mai credea nimeni... ( Janine VADISLAV )
