Local

Focșanii, inelul de logodnă între Moldova și Țara Românească: Vizita Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta în orașul nostru la 1881

Ionel Sclavone
12 feb 2019 1258 vizualizări

În 1881, la 18 octombrie, Regele Carol I și Regina Elisabeta au vizitat, pentru două zile, Focșanii, cu prilejul inaugurării căii ferate Mărășești – Focșani – Buzău. Vizita familiei Regale la Focșani a fost descrisă pe larg de „Adeverul, ziarul liberalilor din județul Putna, a cărui titlu a fost tipărit cu litere aurite în ziua publicării articolului (22 octombrie 1881). Evenimentul a fost prezentat ca o mare sărbătoare atât datorită distinșilor oaspeți care au poposit în orașul nostru cât și a importantei investiții care a prilejuit-o, descrisă drept o mare lucrare de artă.

 

Pregătirile pentru vizita Regelui și a Reginei au început cu câteva zile înainte, autoritățile focșănene punându-se în mișcare în ritm alert pentru ca manifestările să decurgă fără greșeală. Au fost pietruite drumurile pe care avea să treacă alaiul regal, au fost închiriate trăsuri, au fost angajați furnizori pentru banchetul ce urma să fie organizat, au fost aduse și montate cinci arcuri de triumf din brad și au fost achiziționate făcliile pentru iluminat.

„Un eveniment mare era să se petreacă, prin urmare mișcarea își avea rațiunea. Majestățile Lor regele și regina erau să vină pentru a da, prin presința lor, solemnitatea cuvenită acestui mare eveniment. Ziua de 18 Octombre era destinată să devină o di memorabilă, o di de serbare a încoronărei unei lucrări de artă eșită din mânile inginerilor Români. Era vesel corpul tehnic al acestei lucrări, era veselă toată suflarea românească vedend preparativele inaugurărei“. („Adeverul“, 22 octombrie 1881)

Ziua de 18 octombrie 1881 se prefigura a fi mohorâtă, cu cerul acoperit de nori grei, gata să se reverse peste pământ. Acest lucru nu i-a descurajat pe focșăneni să continue pregătirile pentru vizita familiei „„Ochiul nu întâlnea decât drapele fâlfâinde în bătaia vântului. Focșanii se învestmântase în haine de sărbătoare. Covoare prețioase învălesc balcoanele și atârnă pe la ferestre. Primăria ridicase cinci arcuri împodobite cu brad și cu inscripțiuni de trăiască Regele! Trăiască Regina! Trăiască România! etc. “

Locașul Gării, unde urma să sosească cuplul regal a fost, de asemenea, decorată cu dreapele, cetină verde de bradă, și lampioane venețiene. La câteva zeci de metri de Gară a fost amenajat un alt arc de triumf, peste calea ferată, pe sub care trebuia să treacă trenul regal.

Pe peron au fost așezate trei companii de militari, una din garda cetățenească, una de dorobanți și a treia de vânători, care urmau să dea onorul înalților oaspeți, conduse de ofițeri superiori din garnizoana Focșani.

 

„Un fluerat depărtat se aude, clopotul dă semnalul, tunurile anunță momentul mult dorit...“

Majestățile Lor au ajuns la Focșani la ora stabilită, în jur de 15.45, însă celor care așteptau pe peron li s-a părut că a trecut un veac. În lipsa televizunii, intrarea Trenului Regal în Gară a fost descrisă de reporterul „Adeverului“ astfel încât fiecare cititor să-și facă o imagine:

„În fine, un fluerat depărtat se aude, clopotul dă semnalul, tunurile anunță momentul mult dorit; o mișcare se observă în public, era o mișcare de fericire și entusiasm. Ochii erau îndreptați în lungul drumului. În fine se zărește locomobila frumos decorată cu drapele și crăngi de brad, care trăgea cu repezeciune trenul Regal. La apropierea trenului, armata presintă armele, musica cântă. Încă puțin și trenul se oprește“.

Din vagoane au coborât aghiotanții Regelui, Prefectul Poliției Capitalei și, mai apoi, Carol I și Regina Elisabeta. Apariția cuplului regal a fost întâmpinată cu urale puternice. Din celelalte vagoane au coborât mai mulți miniștri și personalități politice liberale ale vremii, între care V. A. Urechia, ministrul instrucțiunii publice, Eugeniu Stătescu, ministrul Afacerilor Interne, Ștefan Fălcoianu, director regal al Căilor Ferate, C.F. Robescu, directorul telegrafelor și Poștei, Constantin Grădișteanu, prefectul județului Ilfov etc.

Au fost întâmpinați de notabilitățile locale, între care prefectul Grigore Handoca, primarul Grigore Orleanu, consilieri locali și județeni, judecători, procurori, comercianți, profesori având în frunte pe F.D. Caian, politicieni etc.

După ce au primit onorul militarilor și s-au salutat cu personalitățile locale, Regele Carol I și Regina Elisabeta au asistat la slujba religioasă susținută de Episcopul de Buzău și au îngropat, la temelia clădirii Gării, un pergament cu numele tuturor celor care au contribuit la realizarea căii ferate:  

„Majestățile Lor au binevoit a subscrie acest pergament, care, punândul într-un tub, s-a așezat în temelia gărei. În urmă s-au presentat Majestăților lor toate autoritățile ciivle și militare. Din causa micului spațiu, aceste presentări nu s-au făcut în salonul de primire ci pe peronul gărei“, („Adeverul“, 22 octombrie 1881).

 

„În sănătatea Focșanilor, acest inel de logodnă între Moldova și Țara Românească“

 

La finalul festivității, Majestățile Lor au fost invitate de autoritățile locale la un banchet care s-a ținut într-o sală special amenajată în apropierea gării. Pentru a ajunge aici, a fost amenajată o alee de străjuită de brazi care, potrivit ziariștilor te duceau cu gândul al pădurile întinse (pe atunci) ale țării noastre.

Mai întâi, în sală și-au ocupat locurile, la mese, toți invitații atât cei locali cât și cei veniți din afară, după care prefectul handoca a anunțat sosirea Regelui și Reginei. Imediat, corul dirijat de un profesor al gimnaziului local acompaniat de muzica orașului condusă de Lucio Vechi a intonat imnul „Dorul sfânt al României“.

După ce, la rândul lor, s-au instalat în capul mesei, Majestatea Sa, Regele Carol I a ținut primul toast, reprodus în rezumat în articolul din „Adeverul“:  „Precum prin bravura națiunei, prin noi înșine, punend lumea în mirare, am înălțat coroana României la rangul de Regat; astădi, tot prin noi înșine, am construit o mare lucrare de artă“.

Au urmat și alți vorbitori, însă cel mai frumos a descris Focșaniul, primul primar al Iașilor, Dimitrie Gusti, fost ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, deputat şi senator de Iaşi, vicepreşedinte al Camerei şi Senatului. Liberal convins, Dimitrie Gusti a toastat în cinstea Focșaniului, descriind orașul nostru, drept inelul de logodnă dintre Moldova și Țara Românească:

„Da! Majestate, ați înălțat România la rangul de Regat; adresându-se M.S. Regine: da! Majestate, cu gingașele voastre mîini ați îngrijit și vindecat ranele fiilor României; Astadi, astadi așu aruncat o legătură puternică între ambele maluri ale pîrăului ce despărțea odinioară cele două Țări surori. Beau, a dis d-l Gusti, în sănătatea Focșanilor, acest inel de logodnă între Moldova și Țara Românească“.

Impresionat de discurs, în aplauzele sălii, Carol I i-a strâns mâna venerabilului politician iar Regina Elisabeta i-a întins mâna să i-o sărute.

 

Regele și Regina întâmpinați de mulțime cu urale și porumbei albi

 

După banchet, în jurul orelor 20.00 familia regală s-a retras, însoțită de primarul orașului de prefectul județului spre reședința familiei Tufelcică, unde a înoptat. Pe drum, în trăsură, Regele și Regina au fost întâmpinați cu aclamații și urări de bine, de o mulțime veselă de localnici, a notat reporterul:

„Stradele, casele și magasinele, pe unde treceau Auguștii Suverani, erau luminate cu mii și mii de felinare și lampioane. În tot lungul drumului, de la gară și până la locuința d-lui Tufelcică, trăsura MM LL era înconjurată de o mulțime imensă care repetau neîncetat strigăte de bucurie. Pe bulevard, în dreptul locuinței d-lui T. Barca, în mjlocul focurilor bengalice, d-soara Teodosescu, fiica d-lui căpitan Teodosescu, a aruncat în trăsura MM  LL doi porumbei albi de o frumusețe rară“.  

Vizita a continua a doua zi cu trecerea în revistă, de către Carol I, a trupelor din garnizoana Focșani și cu vizita la clădirea Liceului Unirea și a Penitenciarului. În același timp, regina Elisabeta a vizitat școlile nr. 1 și 3, de fete, fiind întâmpinată de eleve și institutoare cu buchete de flori.  

Vizita s-a încheiat în jurul prânzului, după dejun, când Alaiul s-a urcat în tren și a plecat spre București.

 

Calea ferată Mărășești – Focșani – Buzău, încununarea doctrinei liberale „Prin noi înșine“

 

Calea ferată Mărășești – Focșani – Buzău a fost realizată în baza doctrinei economice „Prin noi înșine!” promovată de Partidul Național Liberal condus de Ion C. Brătianu. Regele Carol I a promulgat pe 14 martie 1879 au promulgat legea prin care s-a dispus construirea căii ferate Mărăşeşti-Focșani-Buzău. Primele măsurători topografice au început două luni mai târziu iar lucrările efective au demarat în noiembrie 1879. Calea ferată a fost dată în funcțiune, efectiv, la 13 iunie 1881 când au trecut primele trenuri de călători. Oficial, a fost inaugurată la 18 octombrie 1881, în prezenţa Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta.

„Cu un avent caracteristic, România dilnic întreprinde cele mai frumoase și mai grele lucrări de progres și caută a le esecuta prin ea însăși, prin propriile sale puteri, fără ajutorul agenților străini. Mândria ei crește, demnitatea se arată pe fruntea sa, când vede resultatele îmbucurătoare ale muncei sale proprie. Prima încercare primul esamen – așa dicend – l-a făcut poporul român prin esecutarea unei mari lucrări de artă, a liniei ferate Buzeu – Focșani – Mărășești, a cărei inaugurare s-a celebrat Duminică 18 octombrie. Succesul dobândit de bărbații speciali, de inginerii români, este înveselitor și pentru ei și pentru națiunea întreagă. Linia esecutată, după cum s-a putut constata nu numai că este în condițiunile cele mai bune, și chiar mai superioadă liniilor construite la noi de ingineri străini, dar în același timp ne costă mult mai ieftin. Statul a realisat , la construcția acestei linii, o economie de 60% în raport cu cheltuielile făcute de concesionarii străini“, consemna „Adeverul“, ziarul liberalilor locali, pe 22 octombrie 1881.

Construcţia căii ferate și a Gării a deschis drumul modernizării oraşului Focșani. Ulterior, autoritățile locale au decis amenajarea unei străzi principale care să facă legătura cu centrul Focşaniului, fapt ce a dus la creșterea comerțului și a gradului de dezvoltare economică.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.