Fermier din Vrancea schimbă regulile în agricultură: seceta și costurile uriașe îi obligă pe producători să regândească viitorul fermelor
Răzvan Avram, agricultor din Bordeasca Veche–Tătăranu și administrator al fermei Green Agro, spune că anii de secetă și volatilitatea pieței au forțat fermierii vrânceni să adopte tehnologii noi, precum sistemul no-till, și să renunțe la culturi tradiționale precum porumbul.
Fermier din Vrancea schimbă strategia agriculturii: adaptarea devine cheia supraviețuirii fermelor
Agricultura din județul Vrancea traversează o perioadă de transformări profunde, determinată de schimbările climatice, creșterea costurilor de producție și instabilitatea piețelor agricole. Fermierul vrâncean Răzvan Avram, administrator al societății Green Agro și unul dintre agricultorii activi din sectorul vegetal al județului, atrage atenția că ultimii ani au obligat fermele să își schimbe radical modul de lucru pentru a putea rămâne competitive.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Agri Trade Summit 2026, unde agricultorul vrâncean a vorbit despre experiența fermei sale, care lucrează peste 3.000 de hectare de teren agricol.
Seceta a lovit puternic agricultura din Vrancea
Potrivit fermierului, anii de secetă severă au provocat pierderi majore în producția agricolă. În unele sezoane, pierderile au ajuns chiar și la 70–90% din producție, situație care a afectat grav stabilitatea economică a fermelor.
„Ferma noastră provine din județul Vrancea. În anul 2020 am avut pierderi de producție din cauza secetei, de la 70% până la 90%, iar acest scenariu s-a tot repetat, cu excepția anului 2021. Anul trecut am avut un an cât de cât normal din punct de vedere al producției”, a explicat Răzvan Avram.
În opinia sa, seceta nu a fost singura problemă. Agricultura românească a fost afectată și de contextul economic global, inclusiv pandemia, războiul din Ucraina și creșterea accelerată a costurilor pentru inputuri agricole.
Tehnologii noi pentru a salva fermele
În fața acestor provocări, ferma din Vrancea a decis să adopte tehnologii moderne pentru a reduce costurile și pentru a proteja solul.
Una dintre cele mai importante schimbări a fost trecerea la sistemul no-till, o tehnologie agricolă care presupune lucrări minime ale solului și păstrarea resturilor vegetale la suprafață pentru a menține umiditatea.
„Ne-am dat seama că pentru zona noastră cea mai potrivită este no-till-ul și atunci am mers direct către utilaje dedicate acestui sistem”, a precizat fermierul.
În același timp, paiele și resturile vegetale sunt lăsate pe teren pentru a proteja solul în timpul verii și pentru a reduce costurile de exploatare.
Bugete strict controlate în agricultură
În condițiile actuale, gestionarea atentă a costurilor a devenit esențială pentru supraviețuirea fermelor.
La ferma Green Agro din Vrancea, investiția directă pentru culturile de bază precum grâul și orzul a fost limitată la aproximativ 700 de lei pe hectar, inclusiv costurile de recoltare.
„Am considerat că orice producție peste o tonă la hectar ne permite să rămânem sustenabili”, a explicat agricultorul.
Porumbul, eliminat din rotația culturilor
Una dintre cele mai radicale decizii luate în fermă a fost renunțarea completă la cultura de porumb, care în trecut ocupa chiar și 50–60% din suprafața cultivată.
Pierderile repetate provocate de secetă au determinat această schimbare majoră în structura culturilor.
„Am scos total porumbul din asolament. Am diminuat destul de mult și cultura de floarea-soarelui”, a spus fermierul vrâncean.
Cooperativa, „umbrela” fermierilor în vremuri dificile
Răzvan Avram consideră că asocierea fermierilor în cooperative poate deveni o soluție importantă pentru stabilitatea sectorului agricol.
„În acești ani grei și dificili, o cooperativă este o umbrelă pentru fermieri, care ne protejează de turbulențele din piață, fie că vorbim despre prețurile cerealelor sau despre problemele financiare din lanțul de distribuție”, a subliniat agricultorul.
Fermierul vrâncean care a dus problemele agriculturii la Strasbourg
Cititorii Ziarului de Vrancea își amintesc că numele lui Răzvan Avram a fost menționat recent și în context european. În ianuarie 2026, agricultorul din Bordeasca Veche – comuna Tătăranu a participat la protestele fermierilor organizate la Strasbourg, în fața Parlamentului European.
Protestele vizau Acordul UE–Mercosur și viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC 2028), despre care fermierii spun că ar putea afecta competitivitatea producătorilor europeni.
În opinia fermierului vrâncean, deciziile luate la Bruxelles se reflectă direct în fermele locale – de la costurile pentru fertilizanți și combustibil până la prețurile cerealelor și competiția cu importurile.
Într-un județ agricol precum Vrancea, unde agricultura rămâne un sector economic important, astfel de decizii pot face diferența între profit și supraviețuire pentru fermieri.
Răzvan Avram
