Echinocţiul de primăvară 2021: Ziua devine egală cu noaptea
Ziua devine egală cu noaptea. Ce ritualuri pentru spor se fac pe 20 martie
La echinocţiul de primăvară, ziua devine egală cu noaptea FOTO stirilekanald.ro Dupa „Mărţişor”, „Babe” şi „Moşi”, după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am păşit în anotimpul primăverii, ne apropiem de momentul echinocţiului. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade
Începând de la aceasta dată, durata zilei (faţă de cea a nopţii) va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii (faţă de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară. Echinocţiul marchează începutul primăverii astronomice, când ziua şi noaptea devin egale. Începând de la aceasta dată, durata zilei (faţă de cea a nopţii) va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii (faţă de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară. Conform site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”, mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spatiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27' La momentul echinocţiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest. Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni. Începe noul an agrar Conform tradiţiei populare în această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură“. Specialiştii în Etnografie şi Folclor spun că în vechime se aprindeau focuri pentru “a arde” iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. “Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinoctiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.
Sursa: adev.ro
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
