Local
Drept la replică cu ecouri tensionate în Vrancea: Teatrul „Maior Gh. Pastia” Focșani reacționează dur la scandalul „Chipărușului”
2 dec 2025
3926 vizualizări
Instituția de cultură finanțată din bani publici trimite un mesaj surprinzător Ziarului de Vrancea, după acuzațiile lansate în mediul online de primarul Radu Teodor Beteringhe privind folosirea fără acordul comunității la spectacolul aniversar pentru cei 30 de ani ai Ansamblului Folcloric „Țara Vrancei” a dansului tradițional nerejean.
Un nou episod al controverselor culturale care au zguduit în ultimele zile județul Vrancea s-a consumat duminică, 30 noiembrie 2025, la ora 18:33, când redacția Ziarului de Vrancea a primit un drept la replică din partea Teatrului „Maior Gh. Pastia” al Municipiului Focșani. Documentul, redactat într-un ton neobișnuit pentru o instituție de cultură finanțată din fonduri publice, vine ca reacție la articolul nostru: „Scandal cultural în Vrancea: Primarul din Nereju acuză folosirea fără acord a dansului «Chipărușul» la un eveniment al Ansamblului «Țara Vrancei»”.
Publicăm integral punctul de vedere transmis, însă ridicăm totodată întrebarea firească: Ce ar fi spus Maiorul Gheorghe Pastia, filantropul care a clădit cu sacrificii instituția ce-i poartă numele, dacă ar fi putut vedea nivelul discursului actualei conduceri?
Expresii precum „scandalul trâmbițat” sau „paternități absolut absurde” par greu de asociat cu o instituție culturală ce ar trebui să fie model de echilibru și profesionalism.
Dreptul la replică transmis de Teatrul „Maior Gh. Pastia”
Instituția arată că dansul „Chipărușul” este un obicei tradițional practicat în întreaga Țară a Vrancei, nu doar la Nereju, considerând acuzele primarului Radu Teodor Beteringhe drept „enormități”. Teatrul afirmă că Ansamblul Folcloric „Țara Vrancei” nu a revendicat niciodată paternitatea ritualului funerar și sugerează administrației locale din Nereju „să iasă din izolaționism”.
Mesajul, pe alocuri vehement, insistă că dansul nu poate fi „confiscat” și că a fost folosit în cadrul producției aniversare drept ilustrare a tradițiilor vrâncene de priveghi, într-un demers artistic mai amplu.
Totodată, se reproșează Primăriei Nereju că ar fi promovat prea puțin dansul la nivel național și european, menționând ironic că acesta apare „în registrul OSIM, alături de branduri comerciale”.
Contextul conflictului: scandalul „Chipărușului”
Reamintim că primarul comunei Nereju a acuzat public folosirea fără acord a dansului „Chipărușul” la spectacolul aniversar organizat la Sala Balada pentru cei 30 de ani ai Ansamblului Folcloric „Țara Vrancei”. Acesta a afirmat într-o înregistrare video că tradiția nerejeană, considerată sacră, ar fi fost preluată fără consultarea comunității și că localitatea nu fusese invitată la eveniment.
Edilul a anunțat totodată că va transmite o adresă oficială către Centrul Cultural Vrancea pentru a solicita ca dansul să nu mai fie folosit fără acordul explicit al comunității.
Un conflict mai vechi? Istoria recentă a Teatrului Pastia
Pentru o mai bună înțelegere a tensiunilor, amintim că Ziarul de Vrancea a relatat în luna martie 2025 despre reorganizarea Teatrului „Maior Gh. Pastia” și numirea controversată a lui Constantin Mîndrilă ca manager general interimar al instituției. Decizie ce a provocat numeroase reacții în spațiul public, având în vedere trecutul său marcat de scandaluri administrative și o demitere din funcția de manager al Spitalului Județean Focșani.
Astăzi, tocmai instituția condusă de Mîndrilă semnează un mesaj oficial cu formulări care ridică noi semne de întrebare privind tonul, expresiile și atitudinea publică.
Între tradiție și instituții publice
Scandalul „Chipărușului” readuce în atenție un subiect sensibil în Vrancea: cine deține dreptul moral asupra tradițiilor locale și cum trebuie acestea folosite în spațiul public?
Este firesc ca identitatea culturală a comunităților să fie respectată, iar instituțiile finanțate din bani publici să adopte un limbaj adecvat rolului lor.
Rămâne de văzut dacă disputa va fi soluționată prin dialog sau va escalada, ducând la un nou episod în conflictul cultural dintre Nereju și instituțiile de cultură din Focșani.
Citiți în continuare conținutul integral al dreptului la replică transmis duminică 30 noiembrie 2025 ,redacției Ziarului de Vrancea din partea Teatrului „Maior Gh. Pastia” al Municipiului Focșani
Solicităm Drept la Replică pentru articolul publicat de ziarul dumneavoastră : „ Scandal cultural în Vrancea: Primarul din Nereju acuză folosirea fără acord a dansului <<Chipărușul>> la un eveniment al Ansamblului Folcloric <<Țara Vrancei>>”
Un obicei tradițional nu poate fi confiscat, dar nici ținut în izolare!Am luat act cu întristare de opinia publicată în Ziarul de Vrancea sub titlul: ”Scandal cultural în Vrancea: Primarul din Nereju acuză folosirea fără acord a dansului <<Chipărușul>> la un eveniment al Ansamblului Folcloric <<Țara Vrancei>>”.
Solicităm acest Drept la Replică și ca urmare a faptului că autorul articolului nu a avut bunăvoința să solicite un punct de vedere al organizatorului Spectacolului aniversar de folclor și tradiție ”Ansamblul Folcloric <<Țara Vrancei>> - 30 ani”.
Acuzațiile lansate de către primarul comunei Nereju, Radu Teodor Beteringhi sunt, din păcate, enormități care umbresc un demers onest de păstrare și promovare a tradițiilor populare din Țara Vrancei!
Pe lângă faptul că nu înțelege esența folclorului ca totalitate a creațiilor culturii spirituale românești, primarul din Nereju are o atitudine vădit izolaționistă la care nu ne-am fi așteptat din partea unui tânăr.
Așa cum au văzut toți spectatorii prezenți la eveniment, prin concertul aniversar al Ansamblului Folcloric Profesionist Țara Vrancei a fost realizată o trecere prin anotimpurile vieții, prin tradițiile vrâncenești care ne poartă pe acest pământ din leagăn până la mormânt.
În cadrul acestei producții, evident că momentul tradițiilor de priveghi au fost ilustrate de Chipărușul, un dans funerar unic în Europa, un ritual de înmormântare specific zonei Vrancea care, în ultimele decenii a fost jucat de nenumărate ori de Ansamblul Folcloric Profesionist ”Țara Vrancei”, fără a fi vreo secundă revendicat de acesta.
Nici în cadrul Spectacolului aniversar de folclor și tradiție ”Ansamblul Folcloric <<Țara Vrancei>> - 30 ani” nimeni nu și-a asumat paternitatea Chipărușului! Ar fi absurd să revendici paternitatea unui obicei tradițional practicat la nivelul comunitățiilor din Țara Vrancei încă din perioada precreștină, adică de mii de ani!
Nu vrem să oferim o lecție de etnografie dar studiile realizate despre Chipăruș arată că este un obicei care a fost practicat în zona Țării Vrancei, un areal care începe de la Vidra, până în comunitățile izolate din Munții Vrancei, practicat timp de secole, interzis la începutul secolului XX și aproape uitat dacă nu ar fi fost câțiva oameni pasionați și dedicați păstrării tradițiilor locale.
Pe această cale reiterăm faptul că nimeni nu dorește să confiște tradiția Chipărușului de la Nereju, unde a fost păstrat de oameni minunați precum Ștefan Harabagiu, zis și Fănică Doldor, Tezaurul Uman Viu de la Nereju sau Natalița Dudu, fost director al Căminului Cultural Nereju. Insă, cu excepția faptului că a înregistrat la OSIM marca Chipărușul și că ceartă Ansamblul Folcloric Profesionist ”Țara Vrancei” că a dansat Chipărușul la spectacolul aniversar de folclor și tradiție, administrația locală din Nereju nu a făcut mare lucru pentru promovarea la nivel național și european a acestui obicei tradițional.
Toate, dar absolut toate demersurile de promovare au fost făcute fie de Consiliul Județean Vrancea, până în 2020, fie de Ansamblul Folcloric Profesionist ”Țara Vrancei”.
Tocmai din aceste considerente, credem că administrația locală din Nereju ar trebui să aprecieze eforturile făcute pentru promovarea acestui obicei ritualic de înmormântare și să nu transforme niște dispute locale într-un "scandal" fără legitimitate!
Ansamblul Folcloric Profesionist ”Țara Vrancei” și nimeni altcineva nu își poate înșuși un obicei tradițional ci doar îl poate reproduce, pentru ca acesta să fie cunoscut de cât mai mulți români care iubesc folclorul!
De altfel, este și absurd să ceri ca un obicei tradițional să nu fie reprodus! E ca și cum ai cere să nu se mai spună Plugușorul la trecerea dintre ani sau să nu se mai joace Călușarii, un dans tradițional clasat în patrimoniul UNESCO.
Prin urmare, dincolo de ”scandalul” trâmbițat de autorul articolului din Ziarul de Vrancea, îi sugerăm primarului Radu Teodor Beteringhi să iasă din zona de izolaționism, cel puțin atunci când vine vorba de tradițiile populare și îl încurajăm să urmeze exemplul altor comunități din România! Domnia sa să facă toate eforturile pentru a înregistra Chipărușul în Registrul Național al Patrimoniului Imaterial din România, acolo unde regăsim, de exemplu, Ritualul Călușului, Doina, Ceramica tradițională de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul fecioresc din România, Obiceiul Tradițional al Cucilor, Sânzienele și Drăgaica, Transhumanța carpatică sau Vioara cu goarnă din zona Bihor. Din păcate, nu regăsim și Chipărușul de la Nereju în acest registru, dar îl regăsim în registrul OSIM, alături de logouri moderne și branduri comerciale!
Dacă vom reuși să trecem peste pasiunile locale, relativ nesemnificative, și să privim spre viitor, vom oferi, cu certitudine, o moștenire culturală valoroasă copiilor noștri! O moștenire în care să conteze esența tradițiilor noastre autentice, nu scandalul trâmbițat în ziare despre paternități absolut absurde!Teatrul "Maior Gh. Pastia" al Municipiului Focșani
Citiți și:Scandal cultural în Vrancea: Primarul din Nereju acuză folosirea fără acord a dansului „Chipărușul” la un eveniment al Ansamblului „Țara Vrancei”;
Constantin Mîndrilă, demis de Halici, promovat de Misăilă: un nou capitol în cariera fostului manager al Spitalului Județean Focșani
Ziarul de Vrancea nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.
