Local

Doamne ferește de război! Doar 1.600 de vrânceni au loc în adăposturile antiaeriene din județ

Ionel Sclavone
9 dec 2022 1594 vizualizări
Sursă foto: https://www.gazetabt.ro/
Sursă foto: https://www.gazetabt.ro/

O eventuală escaladare a războiului din Ucraina și extinderea sa pe teritoriul României ar prinde autoritățile județene și locale total nepregătite. Iar cea mai mare parte a vrâncenilor și a focșănenilor, în special, ar pica victime sigure unor bombardamente. Conform statisticilor oficiale, în jur de 0,43% din populația județului Vrancea și-ar putea găsi adăpost în buncăre antiaeriene. Raportat la numărul total al locuitorilor, de 378.247, acest lucru înseamnă că mai puțin de 1.630 de vrânceni ar putea fi în siguranță în cazul unor atacuri aeriene.

În mod normal, conform legii, fiecare bloc de locuințe ar trebui să aibă, la subsol, un adăpost antiaerian destinat adăpostirii locatarilor, în cazul unui bombardament. Aceasta în teorie, dat fiind că în practică lucrurile sunt dezastruoase. În realitate, numărul adăposturilor pentru cetățeni, din Focșani, dar și din celelalte localități ale județului este mult prea mic, conform statisticilor oficiale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Situația existentă la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență arată că în județul Vrancea există doar 13 adăposturi de protecție civilă în care se pot ascunde cetățenii în caz de nevoie. La acest capitol suntem județul cel mai prost pregătit din întreaga țară. Doar Ialomița mai are un număr atât de mic de adăposturi antiaeriene.

În Vrancea, cele mai multe adăposturi, nouă, sunt pe raza municipiului Focșani, iar câte două se mai găsesc în Panciu și Adjud. În Odobești nu există nici un asemenea adăpost, la fel cum nu există nici în Mărășești. Despre celelalte localități, din mediul rural, ce să mai vorbim, Dumnezeu cu mila.

Conform estimărilor oficiale, în cele nouă adăposturi, aflate în evidența ISU, și în celelalte care nu sunt luate în evidență (dacă or exista) se poate adăposti 0,32% din populația municipiului Focșani. Informația apare într-un material dat publicității de info-sud-est.ro. În cifre, raportat la o populație de aproximativ 75.000 de locuitori, asta înseamnă că doar 240 de locuitori ar putea avea loc în adăposturi.

Mai rău decât Focșaniul, între municipiile reședință de județ, la acest capitol, stă doar municipiul Vaslui cu o capacitate de protejare a populației de 0,18%. Ceva mai bine, dar tot pe aproape se situează Deva cu 0,36%. În rest, celelalte reședințe de județ pot adăposti aproximativ 1% (doar Slobozia, reședința județului Ialomița are o capacitate de 0,88%).

Între județe, așa cum spuneam, suntem la fel de codași, alături de Ialomița (0,39%), Sălaj (0,40%), Vaslui (0,41%), autoritățile din Vrancea au capacitatea să adăpostească 0,43% din populația județului. Adică sub 1.630 de persoane.

Un subiect actual, total ignorat de autoritățile vrâncene

Situația este cu atât mai gravă cu cât, deși au trecut aproape zece luni de la începerea războiului din Ucraina, autoritățile locale, fie că vorbim despre Consiliul Județean, despre primăria municipiului Focșani ori despre celelalte primării din județ, nu au făcut nimic pentru îmbunătățirea situației.

Nu au fost alocate fonduri pentru amenajarea unor adăposturi noi, iar despre reabilitarea altora existente nici nu are rost să discutăm. Conform sursei citate mai sus, Info Sud-Est, primăria din Focșani nu a alocat bani pentru reabilitarea sau amenajarea unor adăposturi antiaeriene noi, pe motiv că locațiile sunt în administrarea asociațiilor de proprietari.

Prin comparație, în 2022, pentru amenajarea adăposturilor destinate populației, municipiul Brașov a alocat 700.000 lei, Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu au acordat aproximativ 511.000 lei, Târgu Mureș a plătit suma de 328.000 lei, iar vecini noștri din Galați au dat 274.000 lei.

Autoritățile din Vrancea se comportă inconștient

Autoritățile din județul nostru se comportă inconștient, precum struții, ascunzându-și capetele în nisip, ca și cum nu ar exista nici un pericol. Sau, dacă s-ar întâmpla ceva, Vrancea ar fi ocolită ori s-ar afla sub o umbrelă protectoare. Nimeni nu mișcă un deget la nivel local și județean. Nu s-au luat nici mai elementare măsuri, dacă nu de amenajare și reabilitare a adăposturilor, măcar pentru informarea populației.

Chiar și în situația în care riscul extinderii războiului ar fi zero, populația civilă tot trebuie să fie informată și pregătită pentru orice eventualitate. Iar numărul adăposturilor trebuie crescut, prin identificarea și amenajarea unor locații noi.

În Vrancea, însă, banii publici se aruncă pe orice altceva, mai puțin pe adoptarea unor măsuri de protejare și informare a populației în legătură cu ceea ce ar trebui făcut în caz de nevoie. Aceasta deși, există numeroase studii și cercetări, atunci când populația este bine informată, știe cum să se organizeze și să se comporte, numărul victimelor este mult mai mic. În caz contrar, în lipsa unei informări ori pregătiri, când nimeni nu știe cum să reacționeze, se instalează panica, haosul, fiecare acționează mânat de instinct, fără să știe ce are de făcut, iar numărul victimelor crește.

Aici ar mai fi de menționat că Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, instituția care ar trebui să se ocupe de identificarea și amenajarea unor adăposturi antiaeriene, dar și de informarea populației, este în subordinea Consiliului Județean.

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.