De interes pentru vrânceni: Legea pensiilor private a trecut de Parlament. Statul devine adevăratul beneficiar al drepturilor de pensionare
Proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost adoptat în Parlament, transformând statul în adevăratul beneficiar al drepturilor cuvenite românilor și, implicit, vrâncenilor. Pensionarii nu vor mai avea acces la proprii bani, din pensii private, nici măcar în situația în care se îmbolnăvesc și vor avea nevoie de bani ca să-și acopere coturile cu tratamentele.
Proiectul de act normativ adoptat transformă statul în beneficiarul real al pensiilor private indiferent la care contribuie românii, indiferent de tipul acestora. Pensionarii nu vor avea dreptul să-și retragă banii integral nici dacă sunt grav bolnavi, pentru a-și acoperi tratamentele necesare însănătoșirii sau prelungirii vieții.
Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, o formă revizuită a proiectului de lege care îi obligă pe cetățeni să cedeze statului, practic, contribuțiile la pensiile private. Actul normativ îi obligă pe cetățeni, printr-un mecanism cinic, să lase statului dreptul de folosință pentru contribuțiile pilonului II, III și IV. Noua lege vine după ce, în octombrie CCR a declarat propunerea legislativă inițială ca fiind neconstituțională.
Noua formă a legii pune statul pe primul loc, defavorizându-i cei care contribuie și care ar trebui să beneficieze de aceste drepturi financiare, după retragerea din activitate. Proiectul permite beneficiarilor retragerea inițială doar a cel mult 30% din valoarea sumelor acumulate. Restul va fi plătit în rate lunare pe minimum opt ani. Când spuneam aceasta avem în vedere că cel puțin 60% din contribuțiile la pensiile private, din Pilonul II sunt investite în titluri de stat. Concret sunt banii puși la dispoziția guvernului care are tot interesul să-i folosească o perioadă cât mai lungă, fără să-I returneze.
Măsura este cinică pentru că le interzice bolnavilor de cancer sau celor cu alte afecțiuni grave accesul la proprii bani care le-ar da dreptul la tratamente sau intervenții care le-ar salva viața. Or, dreptul la viață și la sănătate este garantat în Constituție, fapt ce intră în conflict chiar cu decizia CCR.
Mai mult, legea interzice oamenilor să se bucure de proprii bani în condițiile în care speranța de viață, în România este de 76,6 ani, cu 11 ani ani peste vârsta de pensionare, de 65 de ani.
În concluzie, noua lege tranformă pensionarii în prizonieri ai statului care le poate folosi banii așa cum dorește fără ca aceștia să se poată bucura de sumele ce li se cuvin.
Cum sunt descurajați pensionarii să-și retragă banii ce li se cuvin
Concret, în România funcționează trei tipuri de pensii private: Pilonul II, pensii administrate privat conform legii nr. 411/2004; Pilonul III, pensii facultative reglementate prin legea nr. 204/2006; Pilonul IV, pensii ocupaționale reglementate de legea nr. 1/2020.
Toate aceste acte normative reglementau până acum faza de acumulare, respectiv perioada în care contribuabilul plătea contribuții și acumula activ în contul personal. La retragere, pensionarii puteau solicita ca sumele acumulate să le fie acordate într-o plată unică sau eșalonat timp de maximum cinci ani, dar numai la cerere și fără un mecanism standardizat.
Odată cu noua lege, la propunerea lui Ilie Bolojan a fost introdus un nou mecanism de plată care restrânge dreptul beneficiarilor la propriile pensii private. Aceștia vor putea solicita maximum 30% din suma acumulată pentru fiecare cont individual de pensii private deținut, restul urmând să fie distribuit pe opt ani. Opțiunea retragerii, potrivit proiectului, va fi obligatoriu prevăzută în contractele de plată.
Mai mult, deși au plătit impozite și contribuții pentru veniturile lor, persoanele care aleg să-și retragă 30% din venituri vor fi taxate din nou de stat, cu CASS (10%) pentru sumele ce depășesc 3.000 de lei. De asemenea, vor plăti și un impozit pe câștigul de capital, calculat cu luarea în considerare a aceluiași plafon și a contribuției deja achitate. În total, impozitarea ajungea la circa 12-13% din valoarea activului retras.
În schimb, cei care optează pentru plata eșalonată, prin tranșe lunare mai mici de 3.000 de lei, sumele încasate nu sunt supuse nici contribuției la sănătate, nici impozitării.
Practic vorbim despre o discriminare prin care statul vrea să-i determine pe cei care încearcă să-și retragă o sumă mai mare din drepturile lor să renunțe.
Statul, adevăratul beneficiar al pensiilor românilor
Trebuie spus că cel puțin 60% din contribuțiile la Pilonul II de pensii sunt investite în titluri de stat astfel că statul are tot interesul ca acești bani să nu fie retrași și să fie la dispoziția sa pentru un timp cât mai îndelungat. Acesta este și motivul real pentru care a fost dată legea.
Practic, guvernul a reglementat împotriva oamenilor interzicându-le accesul la proprii bani care le vor fi plătiți, la fel ca pensiile din sistemul public, cu țârâita. De altfel, calculele efectuate de experții financiari din cadrul CFA România arată că angajaţii care contribuie timp de 35 de ani cu 21,25% din salariul brut la sistemul de pensii vor primi la pensie aproximativ 45% din sumele acumulate, mai puțin de jumătate. Pentru a recupera contribuţiile plătite în timpul perioadei active este nevoie ca aceștia să trăiască cel puțin 88 de ani. Este o vârstă care depăşeşte cu 12 ani durata medie de viaţă în România.
În aceste condiții, pentru că sumele rezultate din pensiile publice nu sunt moștenite, statul rămâne cu 55% din valoarea contribuțiilor fiecărui cetățean, mai mult de jumătate.














