Cum au făcut sovejenii răscoala de la 1907
„Conacul lui Negroponte nu era un bordei oarecare. Ridicată din zidărie, casa boierului era pe măsura numelui și averii sale: trei etaje cu ferestre mari, cât omul de înalte, turn cu ceas în față și o rampă la intrare unde trăsurile și mașinile puteau să intre direct sub copertină, ca nu cumva, pe vreme rea, să se ude oaspeții sau chiar ei, la coborâre.
Era ditamai palatul: măreț, somptuos, care nu avea egal în împrejurimi. Nici regele nu avea o astfel de intrare iar Panaite, în haiducia sa, nu l-a iertat nici pe boierul ăsta. Mai ales că voia să spele rușinea trasă de sovejeni în timpul Răscoalei de la 1907. Atunci, mocanii auziseră de răscoala pornită în satele Moldovei și plecaseră și ei. Dar cum nu aveau unde să meargă, că la munte nu era niciun boier, pe Valea Șușiței la fel, nimeni... ajunseră la conacul lui Negroponte din Mărășești care avea această vină: putred de bogat, boier, asupritor al țăranilor, adică al celor ca ei.
Când au văzut ei palatul cu domeniul în jurul lui cât satul lor, se cam sfiiră. Așa că, la intrare se descălțară de opinci, pășiră smeriți, uitând aproape de ce merseseră. Iar boierul îi întrebă:
- Ia spuneți, oameni buni: de ce v-ați deranjat domniile vostre să veniți aici?
- Să facem răscoală, boierule, că toată Moldova face.
Cu „domniile voastre” nu-i mai tratase nimeni până atunci. Vorbele acestuia le plăcură și înțeleseră imediat că „ăsta nu era din ăia răi”. Mai ales că-i puse la masă, îi omeni pe toți, le dete și-n trăiștile pe care le aveau cu ei și, la plecare, le spuse: „Acum, că ați făcut răscoala, puteți merge sănătoși acasă”
Și duși fură, povestind ei „ce om de treabă-i boieru „Negrupunte”.
(Fragment din cartea „Frige-rachiu” a jurnalistului vrâncean Cristi Merchea editorul publicației Emigrantul)
Text informații + foto:Cristi Merchea
