Cocina din spatele blocurilor
Periplul nostru jurnalistic continuă prin spațiile degradate ale orașului. La ”data stelară” 29 august 2017 am redescoperit, ceea ce știam deja oricum, două locuri care, din punctul nostru de vedere, nu se integrează în peisajul urban. Am fi vrut să le dăm la rubrica ”neadevărat”, mai ales că, în ultima vreme, mai suntem acuzați, într-un fel sau altul, că spunem minciuni gogonate.
Sunt destule locuri în oraș care sunt lăsate de izbeliște și în care spațiul arată ca la sat, deși, în ultima vreme, multe sate arată mult mai bine decât unele orașe de provincie. Chiar și în Vrancea sunt câteva exemple bune de gospodărire rurală. Nu acuzăm actuala administrație, ci doar scoatem în evidență, la fel ca în orice articol al nostru, neputința ambelor tabere, administrație și cetățeni, de a gestiona această ”izbeliște”. E greu tare să pricepem că și ceea ce este în spatele blocurilor cu ieșire la artere principale au nevoie de îngrijire și atenție? Nu ar fi greu! Însă tot ceea ce vedem încă mai apare scăpat de sub control.
Să facem orașul ca satul?
Un spațiu situat prin spatele blocurilor din strada Aurora, în care cândva se jucau fără grijă copiii, acum e plin de nămol. E demult așa. E nămol mai mereu și sunt niște urme de camioane și tractoare exact ca pe drumurile forestiere clisoase. Se pare că în multe locuri nămolul este deja inclus în ”patrimoniul urban”, de parcă am fi pe la Berca. Ceea ce trebuia să fie loc de joacă a ajuns parcare de mașini, dar nu a rezidenților, ci a celor care vin cu marfă pe la piața agroalimentară. Tot ei au distrus ceea ce trebuia să fie îngrijit, iar locatarii nu au mai putut repara nimic. Administrația nu a reparat nici atât. Pe lângă faptul că arată mai rău decât o mocirlă a unor porci mistreți, se mai adaugă și garajele de o parte și de alta, care fac peisajul și mai dezolat, subiect cu care vom reveni în detaliu, cu altă ocazie. Ce o fi de făcut? Să ne răspundă administrația.
Un alt loc de joacă devenit loc de odihnă pentru unii
Lipsa locuințelor, a adăposturilor pentru cei care umblă aiurea pe străzi sau prin gări ori dorm pe bănci sunt tot atâtea motive pentru care un spațiu de joacă din spatele unei fabrici de pâine, tot din apropierea pieței agroalimentare, a devenit loc de siestă, odihnă și ”spălătorie publică”. După ce se bea o bere, se mai mănâncă ceva prin târg, gratis, de la Cantina de Ajutor Social, se trage un pui de somn în timp ce se usucă rufele pe gard. Păi, ne întrebăm, cum le-o fi la iarnă acolo? Sau se mută în altă parte. Venit, pârjolit, plecat, că doar avem pe unde. O să mai trecem să vedem, dar dacă tot există asemenea oameni în orașul nostru pentru care plăcerea de a trăi mizerabil nu ar fi altceva decât mod de viață. Ar trebui totuși găsit un spațiu special în care să-și etaleze obiceiurile fără să fim și noi obligați să le suportăm. Nu este vorba despre intoleranță aici, este vorba despre acea delăsare care și pe ei i-a adus în situația de ”lasa-mă să te las!”. Va urma! (A. T.)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
