Ce nu s-a publicat cam pe nicăieri până acum despre tronsonul autostrăzii A7 care traversează Vrancea
Între 12 si 15 milioane de euro, poate chiar mai bine, se pregătește să scoată statul din buzunar, prin intermediul Ministerului Transporturilor, ca să se acopere suma necesară pentru exproprierea terenurilor necesare în vederea construirii tronsonului de autostradă Buzău -Focșani.
Despre acest sector de drum expres s-a publicat chiar zilele trecute că Proiectul tehnic pentru construcția sectorului de autostradă Buzău-Focșani a fost avizat de CNAIR și astfel în curând va fi lansată licitația pentru execuția lucrărilor, iar acestea ar putea începe încă de la jumătatea anului acesta sau poate până la finalul lui. De curând s-a mai anunțat că au fost aprobați indicatorii tehnico-economici. Este vorba de 82 de km, cu 20 de km mai mult decât tronsonul Ploiești- Buzău.
Ceea ce nu s-a publicat cam pe nicăieri este faptul că dacă statul nu reușește să exproprieze la timp suprafețele de teren necesare respectivului coridor rutier, acest lucru poate aduce depășiri de termene, aspect ce generează penalități și deci bani în buzunarele câștigătorilor contractelor pentru autostrăzi.
Să încercăm o analiză
Și un copil poate înțelege că nu poți să construiești un astfel de drum fără să nu treci peste mii de proprietăți particulare. Și dacă ne uităm la un exemplu care s-a întâmplat în cazul tronsonului Ploiești- Buzău, cu 20 de km mai scurt decât cel care ne privește și ne atinge în mod direct orașul, putem bănui că aproximativ între 12-15 milioane de euro vor pleca din conturile Ministerului Transporturilor în buzunarele proprietarilor (mulți dintre ei vrânceni), iar unii dintre aceștia, încă nu se știe care, vor câștiga mici averi. Să privim din nou la exproprierile de la Ploiești- Buzău și să observăm că s-au plătit în beneficiul unei persoane și 6 milioane de lei, deci peste 1 milion de euro pentru o suprafață de 22 de ha, pentru alte suprafețe de 6 ha ori 3 ha intravilan sau chiar un 1 ha intravilan s-au achitat sume de peste sau aproape un milion de lei fiecare. În schimb a fost expropriat de la un proprietar 1 mp și acesta trebuie să primească sau a primit 11 lei, iar vreo mie de particulari au încasat sume destul de mici în condițiile în care terenurile lor au fost divizate într-un mod care le-a redus destul de mai mult valoarea în comparație cu situația de dinaintea exproprierii.Sau poate că le a crescut-o, cine știe, având în vedere vecinătatea mult așteptatei autostrăzi. În total, la exproprierile Ploiești- Buzău s-au plătit 9 milioane de euro, destul de mult, chiar dacă banii, să zicem, că vin dintr- un ajutor al Uniunii Europene numit P. N. R. R .
Dar ce bine ar fi fost dacă la legile de reparație s-ar fi introdus câteva articole în plus cu privire la terenurile ce au fost retrocedate și care, în condițiile unor lucrări de interes pubic, ar fi fost supuse exproprierii în mod gratuit. Sau să se fi adoptat o altă lege ulterioară, care să fi prevăzut acest lucru. Dar nu s-a vrut sau nu s-a putut elabora o astfel de lege. Iar celebrele RETROCEDĂRI au fost și vor rămâne o poveste veche, reîncălzită de zeci de ori, pentru că, din păcate s-au făcut și câteva gafe, mai ales în ceea ce priveste terenurile acoperite cu pădure, dar și în legătură cu pământurile de la șes. În ceea ce priveste vinovăția pentru acest lucru, toată lumea arată spre toată lumea, instituțiile se uită unele către altele, iar cei, încă, îndreptățiti la restituiri și care nu sunt multumiți de deciziile comisiilor locale așteaptă cu speranță punctele acordate ca și compensare de o binecunoscută Autoritate Națională.
Revenind la banii acordați prin P. N. R. R. La exproprierile de infrastructură rutieră, oare nu se puteau face cu ei și alte lucrări? Pe cei aproape 350 de km cât va avea ipotetica Autostradă a Moldovei și vreo 150.000 -200.000 de euro plătiți ca despăgubire pentru fiecare kilometru realizat se face un total de peste 60 000 000--70 000 000 euro, o sumă poate mică pentru țările bogate ale lumii, dar pentru România nu-i chiar un fleac. Dar pentru că banii vin de la Uniunea Europeană prin Planul Național de Rezistență și Reziliență (P.N.R.R) hai să-i tocăm, că doar nu provin din taxele și impozitele românilor. Dar uităm un lucru, nu toți banii din P.N.R. R sunt gratis. O parte trebuie returnați cu dobânzile aferente. Și la termenele scadente va fi mare tristețe! Pentru că așa cum știe orice împrumutat din țara asta, o sumă preluată de la o bancă trebuie înapoiată cu un adaos substanțial, pe care-l va simți până la urmă fiecare român.
Așa că, reluând, o prevedere specială care ar putea privi exproprierea pentru cauze de utilitate publică a terenurilor ce provin din retrocedări, poate că nu ar strica să vină măcar în viitor, dacă s-o mai putea, pentru că autostrăzi, cu siguranță, se vor mai construi. Sau măcar în ceea ce priveste Legea urbanismului să se elaboreze prevederi normative, așa cum era în trecut. În vremurile de altădată, dacă o anumită zonă era văzută ca o posibilă parte a localității ce se impunea a fi sistematizată în folosul public, se autorizau diverse lucrări urbanistice particulare din repectiva porțiune de oraș, doar cu condiția ca la lucrările de înfrumusețare urbană (alinieri, lărgiri de artere, de piețe publice, etc) proprietarii respectivi să fie obligați la cele necesare exproprierilor fără a mai pretinde despăgubirile aferente. Și acest lucu nu era rău deloc, pentru că în felul acesta se mai făceau unele economii, pentru localitățile respective, banii, economisiți, fiind dirijați în alte direcții publice.
Concluzionând, așteptăm cu interes ca toate procedurile specifice construirii Autostradei A 7 să se se finalizeze, iar pentru cei care probabil se întreabă dacă terenurile lor cad pe traiectul acesteia, iată cum rezultă din sursele CNAIR respectivul traseu pentru județul Vrancea:
Virtuala si viitoarea Autostrada a Moldovei va intra în județul Vrancea dinspre sud printre satele Sihlea, Caiata și Bogza, apoi se va strecura printre Slobozia-Ciorăști și Jiliște ajungând tocmai până la Drumul național Focșani- Milcovul si prin estul bălților de la Mândrești va atinge zona învecinată cu pădurea de la Petrești unde se va uni printr-o ramificație cu șoseaua Vrancei. Mai departe va ajunge la Garoafa, în partea de vest a acestei comune, și se va îndrepta prin vestul liniei de cale ferată până lângă punctul Tisița, apoi prin spatele Mausoleului de la Mărășesti și extravilanul satelor Haret, Călimănești, Ciorani și Pufești va atinge aproape localitatea Domnești -Târg. De aici va coti spre est intersectând din nou calea ferată, va continua pe direcția dintre municipiul Adjud si localitatea Adjudul Vechi si va părăsi judetul Vrancea în marginea satului Șiscani. Lăsând în urmă mii de proprietari expropriați mulțumiți sau mai puțin multumiți, iar peste ceva timp, după cum trag nădejde toți moldovenii, va ferici și o mulțime de conducători auto și va aduce siguranță rutieră crescută și poate, mai multă prosperitate în toate localitățile acestui colț de Românie.
Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Citiți și:Autostrada Ploiești-Buzău: Exproprieri de 9 milioane de euro
Descărcați Lista imobilelor supuse exproprierilor accesând documentul atașat în format PDF
Fisiere atasate
