Local

Foto | Comemorarea fondatorului Muzicii Militare din Garnizoana Focșani, maiorul de origine italiană Lucio Vecchi. Citiți cine a fost Lucio Vecchi

Ziarul de Vrancea
6 mar 2023 1547 vizualizări

Amănunte privind comemorarea care a avut loc marți, 28 februarie 2023, în ziua când se împlinesc 93 de ani de la decesul fondatorului Muzicii Militare din Garnizoana Focșani, maiorul de origine italiană Lucio Vecchi, sunt făcute publice prin intermediul unei postări activată pe contul de facebook al presedintelui CJ. Vrancea Cătălin Toma. Citiți conținutul integral al acestei postări mai jos. Dintr-un fragment al articolului Muzica și elitele moderne ale Focșaniului. Pagini din viața muzicală „de odinioară” publicat în ediția din 28 iunie 2022 a Ziarului de Vrancea sub semnătura profesorlui Cezar Cherciu aflați cine a fost maiorul de origine italiană Lucio Vecchi, fondatorului Muzicii Militare din Garnizoana Focșani.

Astăzi ( n.r. marți 28 februarie 2023, Brigada 282 Mecanizată „Unirea Principatelor” din Focșani a organizat un ceremonial militar de comemorare a fondatorului Muzicii Militare din Garnizoana Focșani, maiorul Lucio Vecchi (13 decembrie 1852- 28 februarie 1930).

Consiliul Județean Vrancea a depus o coroană de flori la mormântul maiorului, din Cimitirul nordic.

Acțiunea de astăzi a făcut parte din seria manifestărilor dedicate aniversării Zilei Brigăzii 282 Blindată ”Unirea Principatelor” (1 aprilie 2023), când se împlinesc 140 de ani de la înființarea acestei importante unități militare din sistemul de apărare național

.”-Catalin Toma 

Citiți și cine a fost maiorul de origine italiană Lucio Vecchi, fondatorului Muzicii Militare din Garnizoana Focșani. din fragmentul preluat din articolul  Muzica și elitele moderne ale Focșaniului. Pagini din viața muzicală „de odinioară” publicat în ediția din 28 iunie 2022 a Ziarului de Vrancea sub semnătura profesorului Cezar Cherciu

În anul 1874 directorul teatrului, Ion Lupescu, a adus la Focșani o trupă și o orchestră italiană, spre marea bucurie a amatorilor de muzică modernă. Printre aceștia se afla o parte din viitoarea echipă, condusă de tânărul de doar 19 ani, Lucio Vecchi.

La 15 iulie 1874, intervine un nou contract cu trupa tânărului italian, care până atunci a dirijat orchestra de operetă alui Aslan în parcul Raymondi. Aslan, tot de sorginte italiană, împreună cu generalul dr. Ion Macridescu, au pus bazele băii comunale focșănene „Baia Aslan” o mare binefacere pentru sănătatea orășenilor (baia a funcționat până în 1965, în apropierea C.N. Al. I. Cuza).

Contractul cu primăria a fost semnat de Lucio Vecchi, Cantardi și Orlando (frații lui Lucio), Luigi Pedersoli și românii Vasile Iosifescu și Costică Martin <<prin care se angajau ca, în calitate de muzicanți, cu instrumentele pe care le aveau în trupă, să deservească onorabila primărie din Focșani>>.

Capelmaistrul șef era Lucio Vecchi, iar secund D. Huber. Din statul de plată pe luna august 1874, primăria plătea suma de 1574 lei pentru 27 membri ai formației orchestrale. Venirea trupei aduse de Lucio Vecchi a fost de bun augur pentru viața culturală și nevoile melomanilor focșăneni.

Lucio Vecchi s-a dovedit a fi un artist cu o temeinică pregătire și <<cel dintâi muzician care vine cu muzica modernă clasică să înlocuiască cântările psalmice tradiționale, cântări străvechi lăutărești. A adus din Italia lui, ce a avut mai frumos acasă și peste 60 de ani ne-a învățat ce-i frumos, modern și nou. Prin el, focșănenii, încă din 1874 au luat contact, în târgul lor, la teatrul Lupescu cu reprezentanții de operă italiană. Până în pragul morții sale din 1930, a fost prin muzică animatorul societății focșănene>> ne spune I.M. Dumitrescu, cronicarul Focșanilor.

Lucio Vecchi ne-a adus, în pragul Războiului de Independență (1877-1878), spiritul de libertate din copilăria sa, pe care o văzuse în Italia lui G. Garibaldi (ce îl ținuse în brațe în copilărie), a lui Camillo Cavour și a regelui Victor Emanoille.

În cei 60 de ani de activitate nu s-a preocupat de afaceri sau de politică. Soția sa, Maria Lucio Vecchi, româncă, a condus Institutul domnișoarelor, asigurând o educație morală temeinică tinerelor fete din Focșani. Prin muncă și perseverență, L. Vecchi obține în 1881, prin concurs, funcția de Șeful muzicii militare a eroicului Regiment 10 Putna, dobândind gradul de maior. În Primul Război Mondial a fost rănit pe front, numărându-se printre cei 25 de ofițeri superiori invalizi din Focșani.

Din punct de vedere componistic, a creat compoziții proprii, rămase nemuritoare:<<„Marșul glorios al Regimentului Putna nr. 10>>, <<Scene din Carpați>>, <<Amintiri din tinerețe>>, <<Coca>> - vals dedicat fiicei generalului Al. Vaitoianu, bunul său camarad și prieten. Lucrările sale vorbesc și despre frumusețea locurilor: <<Pe malul Milcovului>>, <<Pe malul Trotușului>>, <<Odă Oneștiului>> și altele. A încurajat și sprijinit mișcarea muzicală liberală, a cursurilor școlare, religioase și militare, precum vestitul cor al Regimentului 2 Geniu Focșani, condus la acea vreme de colonelul Al. Vaitoianu, devenit apoi general.

În ziua de 6 august a avut loc pe Câmpul de Onoare de la Mărășești prima aniversare a bătăliei eroice de la Mărășești, prima aniversare oficială a luptei eroice care a dus vestea în Europa. Oficialitățile de stat și cele militare, regele Ferdinand – Întregitorul, au fost impresionați de Corul Catedralei Sf. Ioan din Focșani în armonie cu fanfara lui Lucio Vecchi, care dădea răspunsurile la serviciul divin oficiat de Mitropolitul Pimen al Moldovei. S-a remarcat, de asemeni, interpreta Maria Dumitrescu, care a impresionat asistența prin frumusețea vocii sale. Cu sprijinul direct a lui L. Vechhi, în 1923, Maria Dumitrescu a trecut cu succes Conservatorul din București, continuându-și studiile la Viena, lucru consemnat de ziarele vremii: <<Românca Maria Dumitrescu nu a rămas cu nimic datoare și, prin frumusețea glasului și a chipului ei, a ridicat muzica și rolul ei pe cea mai înaltă treaptă a artei>>.

Eroul nostru de suflet, care astăzi este dat uitării, a decedat la 3 ianuarie 1930, pe când dirija tânăra orchestră, nou înființată <<Cântarea Putnei>>.

Viața muzicală focșăneană, cu frumusețile și greutățile ei, a intrat într-o nouă etapă, cu personalități și activități care merită a fi cunoscute.”-Profesor Cezar CHERCIU

Citiți și:​Muzica și elitele moderne ale Focșaniului. Pagini din viața muzicală „de odinioară


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.