Ce rezistență la cutremure au clădirile înalte din Focșani
Seismologul Gheorghe Mărmureanu a vorbit geografilor vrânceni, în cadrul unei conferințe organizată cu prilejul cercului pedagogic, despre seismicitate. Printre alte explicații, privind modul de producere și de propagare ale cutremurelor, profesorul a vorbit și despre modul de realizare a unor construcții care pot avea rezistență mai mare sau mai mică.
Luni, la conferința publică organizată de Societatea de Geografie din România- filiala Vrancea, la Școala ”Ștefan cel Mare” Focșani, invitatul special, prof. Ghe. Mărmureanu, a vorbit mai mult de o oră despre cutremure și ce efecte pot produce acestea. Accentul s-a pus pe cutremurele care se produc în zona Vrancea, tipul acestora și pagubele pe care le poate genera. Bazat pe calcule istorice și frecvența lor, seismologul a apreciat că un cutremur mai mare de 7 grade s-ar putea produce abia în anul 2040. ”Însă vrâncenii au noroc că aici se produc cutremure de adâncime, pornesc de pe la 180 km, și nu de suprafață, altfel ar fi prăpăd”, a zis Mărmureanu celor prezenți. Profesorul, licențiat și în ingineria construcțiilor, pe lângă licențele obținute în matematică și fizică, a făcut și o serie de recomandări constructorilor. Acesta a tras un semnal de alarmă că lipsa de colaborare dintre inginerii constructori și seismologi poate avea efecte distrugătoare. Dar și modificările în interiorul clădirii, după proiectare și construcție sau greșelile de proiectare fără să se țină cont de litologie, pot avea efectele cutremurului din 1977, când la București au murit mii de oameni prinși sub dărâmături .
Ce fel de construcții rezistă la cutremure mari
Mărmureanu a spus că solul din Bucureşti este foarte nisipos, motiv pentru care se impun construcţii joase, în timp ce în Vrancea recomandările sale se îndreaptă spre construcţii înalte. “În Focşani trebuie construite structuri tip trestie, pe când în Bucureşti structuri tip stejar, mai rigide, pentru că Bucureştiul este construit pe o suprafaţă foarte mare de nisipuri, argile. La Focşani, dacă o să construiţi clădiri de 7-8 etaje nu se întâmplă nimic. Sunteţi avantajaţi în zona Vrancea de cutremure care se produc la mare adâncime, 170-180 de kilometri, şi aveţi noroc că nu sunt cutremure de suprafaţă, care produc efecte dezastruoase în zona epicentrală”, a mai precizat profesorul Mărmureanu. Seismologul a mai specificat că ar fi o mare greșeală ca la Focșani, clădirile joase să fie construite direct pe pământ, ci să aibă o fundație mai adâncă. După cutremurul din 1977, când la Focșani nu s-au înregistrat victime precum în alte orașe din sudul țării, majoritatea blocurilor construite după acest an au fost proiectate pentru seismicitate 9, fapt despre care a vorbit, în numeroase ocazii, fostul primar Bacinschi, unul dintre constructorii orașului din perioada comunistă. (A.T.)
