Mai puțini și mai bătrâni față de acum zece ani. Ce arată datele provizorii despre locuitorii din Vrancea în ultimul recensământ
Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2021 arată o populație rezidentă a județului Vrancea de 335312 de persoane, în scădere cu cinci mii de locuitori fată de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (51,1%) și trăiește în mediul rural (67,3%). Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat în Vrancea, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,5 ani (față de 41,5 ani în 2011). Nici în rândul populației active nu stăm mai bine: suntem la coada clasamentului național, alături de Mehedinți - mai puțin de o treime dintre locuitori lucrează.
Ce a transmis pe Facebook Cătălin Toma, președintele Consiliului Județean Vrancea, cu privire la acest subiect:
Au fost anunțate datele provizorii are recensământului persoanelor și locuințelor!
Direcția Județeană de Statistică Vrancea a anunțat astăzi datele provizorii ale ultimului recensământ efectuat în România, iar județul nostru figurează cu 335.312 locuitori (populație rezidentă)
În ceea ce privește municipiile din Vrancea, Focșaniul are 66.719 locuitori, iar Adjudul 15.178 locuitori. La capitolul orașe, Mărășeștiul are 11.314 locuitori, Odobeștiul 9423 locuitori, iar Panciu 6921 locuitori.
Dacă ne referim la comune, Slobozia Bradului este pe primul loc cu 8930 de locuitori, urmată de Homocea, cu 7312 locuitori și Vulturu, cu 6873 locuitori. La polul opus, cei mai puțini locuitori sunt în comunele Boghești (1264 locuitori), Spulber (1241 locuitori) și Bârsești (1132 locuitori).
În funcție de aceste date, Unitățile Administrativ Teritoriale din Vrancea își vor gestiona resursele și proiectele astfel încât să-și poată dezvolta comunitățile.


Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Vrancea de 335,3 mii persoane (335312 persoane), în scădere cu 5,0 mii locuitori (4998 persoane) fată de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (171,3 mii, reprezentând 51,1%) și trăiește în mediul rural (225,8 mii, reprezentând 67,3%).
Din punctul de vedere al mărimii populației rezidente, județul Vrancea se situează pe locul 27 în ierarhia județelor.
FenomenuI de îmbătrânire a popuIației rezidente a județului Vrancea
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Vrancea crescând la 42,5 ani (față de 41,5 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 0,1 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Vrancea se plasează pe locul 24.
În cadrul Regiunii Sud-Est din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,3 ani, județul nostru poziționându-se pe locul al doilea.
lndicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani și peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Vrancea este 122,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 0,8.
Structura pe IocaIități a populației rezidente a județului Vrancea
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeaşi categorie se încadrează şi județul nostru.
Tabel 1. Localitățile cu cele mai mari creșteri și cele cu cele mai mari descreșteri ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 din județul Vrancea față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii
Referitor la municipii, orașe și comune, in cadrul județului Vrancea, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensáminte, sunt comuna Slobozia Bradului care a ajuns la o populație de 8930 persoane (cu 1920 persoane mai mult decât în 2011), comuna Vânători cu o populație rezídentă de 6624 persoane (cu 1460 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Suraia cu o populație rezidentă de 5705 persoane (cu 1110 persoane mai mult decât in 2011).
lerarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Câmpineanca și comuna Bilieşti au crescut cu 31,2% față de 2011 ajungând la o populație de 4595 locuitori, respectiv 30,7% ajungând la o populație de 2395 locuitori.
Structura populației după statutul activității curente
Populația activă1 este de 8.185,0 mii persoane, fiind compusă din 7.689,2 mii persoane ocupate și din 495,8 mii șomeri.
Populația inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%).
Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puțin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%).
Figura 7. Distribuția populației ocupate pe județe, rezultate provizorii RPL2021
Fisiere atasate