Local

Când apare cea mai veche menţiune documentară despre un topic de pe teritoriul actual a comunei Vintileasca?

Ziarul de Vrancea
20 oct 2020 1162 vizualizări

Cea mai veche menţiune documentară despre un topic de pe teritoriul actual a comunei Vintileasca o găsim într-un act emis în anul 1526, de către voievodul Ţării Româneşti, Radu de la Afumaţi, prin care se face danie lui Vlad Vintilă – Portar de Slatina şi sorei lui, Sora „... peste Fureştii toţi, muntele Fureştilor, muntele Piciorul Capri, în părţile Buzăului...” . Valoarea documentului rezidă în faptul că menţionează muntele Fureştilor, azi Furu, aflat pe raza comunei Vintileasca.

Precizarea apare în lucrarea „Studiu monografic, Comuna Vintileasca” realizată de profesorul vrâncean Sorin Pantelimon

Satele aflate pe pantele însorite ale munţilor Furu, Purcelu, Piatra şi Stejic, au fost întemeiate, conform tradiției orale, de ciobanii veniţi din Ardeal („ungureni”), care s-au stabilit pe aceste meleaguri mai înainte de 1700. Pământurile aparțineau marilor boieri și Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Râmnicu Sărat. Mocanii stabiliți pe ele, au devenint „clăcaşi” pe moşiile acestora. Populaţia era alcătuită în majoritate din români, care şi-au păstrat din tătă în fiu obiceiurile, portul naţional precum şi tradiţiile strămoşeşti.

Foto: Voievodul Vlad Vintilă (1532-1535). Vintileasca poartă numele voievodului Vlad Vintilă de la Slatina. Conform unui document emis de domnitorul Radu de la Afumați în anul 1526, se atestă că jupânul Vintilă deținea dregătoria de portar și era proprietar al mai multor sate și munți din această zonă. Foto: contul de facebook Pantelimon Sorin

Cea mai veche menţiune documentară despre un topic de pe teritoriul actual a comunei Vintileasca, o găsim într-un act emis în anul 1526, de către voievodul Ţării Româneşti, Radu de la Afumaţi, prin care se face danie lui Vlad Vintilă – Portar de Slatina şi sorei lui, Sora „... peste Fureştii toţi, muntele Fureştilor, muntele Piciorul Capri, în părţile Buzăului...” . Valoarea documentului rezidă în faptul că menţionează muntele Fureştilor, azi Furu, aflat pe raza comunei Vintileasca.

Foto: Voievodul Mihnea Turcitul (1577-1583). Foto:contul de facebook Pantelimon Sorin

Foto: Filă din actul de donație emis de domnitorul Mihnea Turcitul la 12 septembrie 1579, boierului Dragomir și surorilor sale mai multe părţi de sate: „…Din mila lui dumnezeu, Io Mihnea voevod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Alexandru voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, lui Dragomir şi surorilor sale Stanca şi Moaşa şi nepoţilor săi Momce şi Bragă şi cu fii lor, câţi le va lăsa dumnezeu, ca să le fie ocină Clociţii toţi, cu tot hotarul; pentrucă le este veche şi dreaptă ocină, de moştenire… şi Joicelul jumătate şi Neculele jumătate şi Munteorul jumătate şi muntele Muşei jumătate… martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic şi jupan Miroslav mare… Dumitru spătar şi Stan comis şi Harvat stolnic şi Gonţea paharnic şi jupan Stoica mare postelnic…luna Septembrie 12 zile, în anul 7088 <1579>. Io Mihnea voievod, din mila lui dumnezeu, domn”. Foto:contul de facebook Pantelimon Sorin​

Satul Neculele apare pentru prima dată menţionat ca moşie alături de Munteorul şi muntele Muşei, într-un act de danie dat la 12 septembrie 1579, în care voievodul Ţării Româneşti, Mihnea Turcitul, întăreşte lui Dragomir şi surorilor sale, mai multe părţi de sate.

Mai târziu, prin secolul al XVII-lea, moşiile de la izvoarele Râmnicului Sărat care aparținuseră voievodului muntean, au ajuns o parte în proprietatea Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Râmnicu Sărat şi altă parte în proprietatea particulară a unor boieri. Atât mănăstirea cât şi schitul au denumit această moşie, Vintileasca, după numele voievodului care o deţinuse.

Sorin Pantelimon, Comuna Vintileasca, Studiu monografic, Editura Rafet, 2020

Text informații + foto:Pantelimon Sorin

Citiți și:A apărut, sub semnătura profesorului vrâncean Sorin Pantelimon „Studiu monografic, Comuna Vintileasca”

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.