Canalul Siret–Bărăgan prinde din nou viață: un tronson de 23 km din Vrancea va fi construit de firme românești, într-o investiție de 1 miliard de lei
După decenii de stagnare, visul canalului Siret–Bărăgan, proiectul grandios lansat în anii ’80 de regimul Ceaușescu, reintră în actualitate. Două companii românești, Erbașu și Dimex, conduc asocieri care au depus oferte pentru realizarea unui tronson de 23 de kilometri din canal, situat în județul Vrancea. Contractul, evaluat la un miliard de lei, vizează atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor, cu un termen de finalizare de 31 de luni.
Lucrările vor fi derulate în cadrul Etapei I – Lotul 1 al proiectului, pe segmentul cuprins între kilometrul 0 și kilometrul 23. Acest tronson traversează teritoriul județului nostru și va include trei noduri hidrotehnice importante – Zăbrăuți, Șușița și Putna – precum și 14 subtraversări de râuri. Potrivit Ministerului Agriculturii, lucrările ar urma să demareze în aproximativ două luni, cu finanțare integrală de la bugetul de stat.
Un proiect cu istorie întreruptă
Canalul Siret–Bărăgan a fost gândit în 1986 ca o soluție strategică pentru agricultură, navigație și protecție împotriva inundațiilor. Cu o lungime planificată de 198 de kilometri, o lățime la bază de 20 de metri și o adâncime de 7 metri, canalul urma să lege Barajul Călimănești de Lacul Dridu, transportând apele râului Siret către câmpiile Bărăganului.
Construcția a fost abandonată după căderea regimului comunist, iar în prezent doar 5 kilometri de canal sunt finalizați și funcționali, deservind aproximativ 7.000 de hectare de teren agricol. În ciuda potențialului său uriaș – acela de a iriga până la 10% din suprafața agricolă a României – proiectul a fost lăsat în paragină, invocându-se lipsa de fonduri și de interes politic.
Reînvierea unui colos agricol
Reluarea lucrărilor pe teritoriul Vrancei reprezintă un prim pas concret către reactivarea acestui proiect strategic. Lotul 1 face parte din Etapa I a canalului, care se întinde de la acumularea Călimănești până la Râmna, pe o lungime totală de 51,5 kilometri. Etapa a doua ar urma să continue traseul până la Acumularea Dridu, însumând alți 139,5 kilometri.
În 2012, costul total al proiectului era estimat la 3,5 miliarde de euro. Dacă ar fi finalizat, canalul ar putea reduce considerabil riscul inundațiilor în lunca Siretului, ar scădea costurile energetice pentru fermieri și ar putea deveni o rută viabilă pentru transportul fluvial de mărfuri.
Ce urmează pentru Vrancea
Pe lângă beneficiile directe în agricultură, investiția aduce cu sine oportunități economice locale: noi locuri de muncă în construcții și logistică, contracte pentru firmele locale și, pe termen lung, un aport important la dezvoltarea infrastructurii hidrotehnice a județului.
Rămâne de văzut dacă acest nou început va avea susținerea și coerența necesare pentru a duce proiectul la bun sfârșit, după atâtea decenii de promisiuni și amânări. Deocamdată, județul Vrancea se află din nou în centrul unui proiect de importanță națională – unul care ar putea schimba fața agriculturii românești.