Local

Canalul Siret–Bărăgan prinde din nou viață: lucrările încep în două luni, primul tronson de 23 km se află în județul Vrancea

Ziarul de Vrancea
18 mai 2025 6306 vizualizări

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte hidrotehnice ale României, început în anii ’80 și abandonat timp de decenii, este pe cale să fie reactivat. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a anunțat marți, 13 mai 2025, că semnarea contractului pentru realizarea Canalului Magistral Siret–Bărăgan va avea loc în cel mult o săptămână, iar lucrările vor demara în două luni.

 

 

Declarația a fost făcută în cadrul celei de-a opta ediții a FoodIntelForum, eveniment de referință pentru sectorul agricol, alimentar și HoReCa, fiind ulterior confirmată și prin intermediul presei centrale.


Un proiect strategic cu miză agricolă și economică uriașă

Canalul Siret–Bărăgan, o construcție hidrotehnică de amploare începută în 1986, vizează asigurarea irigațiilor pentru o suprafață uriașă din Bărăgan, reducerea riscului de inundații în zona Siretului și deschiderea unei noi rute de transport naval intern. Conform proiectului original, canalul ar urma să aibă 198 km lungime, o lățime de 20 de metri la bază și o adâncime de 7 metri.

Ministrul Barbu a precizat că primele 35 de kilometri vor fi finalizați cu prioritate și că aproape 400.000 de hectare vor beneficia de irigații gravitaționale, folosind apă adusă din Dunăre prin sistemele de pompare de treapta a patra și a cincea. Din acești 35 km, 23 km se află pe raza județului Vrancea, iar lucrările sunt deja demarate în această zonă, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).


Fonduri europene și bugetare pentru relansarea infrastructurii de irigații

Canalul va fi inclus în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și va beneficia de fonduri europene. În paralel, bugetul statului prevede pentru anul 2025 credite de angajament în valoare de 2,8 miliarde de lei pentru infrastructura principală de irigații, în timp ce pentru cele 41 de amenajări aflate deja în lucru este disponibil un buget de 1 miliard de euro.

Trebuie să facem investiții acolo unde fermierii au accesat deja fonduri europene pentru infrastructura secundară. Complementar, avem 500 de milioane de euro din Planul Strategic pentru reabilitarea a încă 680.000 de hectare, cu tot cu echipamente de irigații”, a subliniat ministrul Barbu. De asemenea, fermierii vor beneficia de apă gratuită pe infrastructura principală, în baza unei alocări bugetare speciale.


Proiectul revine în prim-plan după aproape patru decenii

Construcția canalului a fost demarată în perioada comunistă, în 1986, între Barajul Călimănești și Lacul Dridu, dar a fost ulterior abandonată, lăsând în urmă structuri parțial realizate și degradate. În anul 2012, o evaluare estima costurile totale ale proiectului la 3,5 miliarde de euro, cu promisiunea de a iriga 10% din terenurile agricole ale țării.

Reactivarea acestui proiect ar putea transforma semnificativ peisajul agricol al Bărăganului și ar putea aduce stabilitate în fața secetei și a schimbărilor climatice, într-o regiune cu un potențial agricol remarcabil, dar adesea afectată de lipsa apei.


Vrancea, pionier în relansarea lucrărilor

Județul Vrancea este în centrul acestei inițiative naționale, cu primii 23 de kilometri ai canalului deja incluși în faza I a proiectului. Lucrările vor începe efectiv în termen de două luni, după finalizarea procedurilor birocratice și mobilizarea echipamentelor în teren.

Licitația pentru acest segment a fost temporar contestată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), dar a fost deblocată recent. Două consorții mari, alcătuite din firme românești, au depus oferte pentru execuție, ceea ce ar putea însemna beneficii economice și locuri de muncă la nivel local.


Concluzie

După ani de stagnare, Canalul Siret–Bărăgan revine în actualitate, cu șanse reale de a deveni un pilon esențial pentru agricultura națională. Vrancea, județul care găzduiește debutul acestui proiect, ar putea deveni un exemplu de succes pentru valorificarea infrastructurii agricole abandonate, cu impact pozitiv atât pentru producători, cât și pentru economia regională.

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.