Canalul Siret- Bărăgan - o poveste încheiată, sau o investiție încă posibilă?
Chiar dacă răspunsul la această întrebare nu-l vom afla prea curând, iar unii dintre noi, deloc, nu se poate să nu fi trecut prin mintea oricărui vrâncean câteva idei despre cea mai mare realizare pe care Nicolae Ceaușescu și poporul muncitor o pregăteau pentru județul nostru, acest canal avându-și debutul pe raza unității noastre administrativ județene unde parcuge teoretic aproximativ 50 de km, într-un stadiu de 50-60 la sută realizat.
Amețit de aburii mărețelor sale realizări, Nicolae Ceaușescu avea pregătite și pentru urmașii Babei Vrâncioaia câteva proiecte, dintre care acest canal trebuia să fie cireașa de pe tort. Astfel a început, cu puțini ani înainte de evenimentele dramatice din decembrie 1989, cea mai faraonică lucrare care s-a executat pe aceste plaiuri. Cu toate motoarele Epocii de Aur, s-a lucrat destul de repede, dar din 1990 treburile s-au schimbat radical. Resursele alocate s-au diminuat instantaneu, iar colac peste pupăză a apărut și legea fondului funciar 18 /1991 care a complicat mult direcția acestei construcții megalomanice, pentru că acolo unde traseul lui nu a fost schițat și în teren, s-a retrocedat și s-a intabulat într o veselie. Pe unele din aceste terenuri s-au construit chiar vilișoare, care de care mai cochete, așa că e lesne de înteles cât de mult s-a complicat investiția cu pricina. Nu-i vorba, se pot găsi soluții de expropriere pentru cauze de utilitate publică, dar câte procese deschise nu vor întârzia și mai mult reînceperea o dată a lucrărilor, așa cum afirma pe 30 septembrie 2019 directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.
Lucrările la Canalul Siret – Bărăgan vor începe în primăvară, la trei decenii de când l-a aprobat Ceauşescu. Pentru câţi kilometri se face licitaţia?
Citeste mai mult accesând titlul alărurat:Lucrările la Canalul Siret – Bărăgan vor începe în primăvară, la trei decenii de când l-a aprobat Ceauşescu. Pentru câţi kilometri se face licitaţia, al articolului publicat pe site-ul adevarul.ro
În fine, aceste aspecte se vor analiza sau nu de către cei îndreptățiți, așa că să le lăsăm și lor un pic de treabă.
În ceea ce privește lucrarea efectuată pe raza județului Vrancea, haideți să o urmărim cum apare pe hărți, eventual să tragem niște concluzii dacă mai este posibilă finalizarea acestui tronson, măcar la noi în curte, având în vedere stadiul în care se află.
Aceasta pleacă din lacul de acumulare de la Călimănești, pe raza administrativă a localității Mărășești, merge paralel cu E 85 până la punctul unde îl intersectează prima dată, când se oprește. Repornește din apropierea liniei ferate Mărășești Panciu, intersecteaza din nou E 85, trece prin fața Mausoleului Eroilor, pe lângă Calea ferată București-Iași, intersectează a treia oară E 85 și apoi a 4 oară, lângă punctul Tișita, făcând o buclă enormă pe sub șoseaua către Tecuci, râușorul Șușita și prin câmpiile vaste ale comunei Garoafa, până la satul Bizighești, în care se strecoară printre câteva case, periculos de aproape de margini și se indreaptă din nou către E 85.
Merge apoi spre calea ferată și râul Putna. Aici, vechea lucrare se oprește din nou neputincioasă, pentru că traversarea unui râu cu debit mai mare era mai dificilă, presupunând o metodă specfică, după cum spun specialiștii, numită, parcă, casetare. După depășirea râului Putna, lucrarea de acum 30 de ani repornește mai departe, trecând teoretic prin și peste câteva zeci de case, mai vechi sau mai noi, după care se pierde în terenurile agricole ale localităților Odobești și Câmpineanca, răsărind brusc, abia în apropiere de șoseaua Vrancei, de unde merge pe sub CFR Focșani Odobești și calea rutieră cu aceeași destinație.
Din acest punct, canalul se scurge neîntrerupt către râul Milcov, având o încercare mai grea pe drumul principal al comunei Câmpineanca, unde mai multe costrucții îi împiedică traseul teoretic. Merge, apoi, paralel cu modernul cartier, intitulat pompos "Coreea" și la râul Milcov se oprește brusc. După această apă, destul de neînsemnată, dar vijelioasă în vremuri ploioase, precum în anul 2005, pătrunde pe raza comunei Cârligele, ajunge pe la pădurile Bagana și intră în comuna Slobozia Cioraști, apoi în Gugești-Oreavu, unde urmele în teren se opresc definitiv.
Mai departe, lucrarea poate fi urmărită doar pe planurile de atunci, de cine mai dorește să guste SF-urile pur românești. Dar poate o lege formidabilă de la București și vreo 100 de mii de asiatici să mai reușească să facă ceva cu această lucrare, însă nu este exclus ca omul sa ajungă inclusiv pe Marte, cât la noi se vor elabora ceva studii de fezabilitate cu acest celebru și fantomatic canal Siret Bărăgan.