Local

Buget mare, rezultate modeste - Bachus, un festival despre, dar fără podgorenii vrânceni

Ionel Sclavone
1 oct 2018 1676 vizualizări

Deși Consiliul Județean și instituțiile subordonate cheltuie milioane de lei pentru organizarea acestuia, în numele podgorenilor, Festivalul Bachus nu mai este de foarte mulți ani despre vrâncenii care trăiesc de pe urma viței de vie. Doar fotografiile photoshopate cu viile strălucind în lumina soarelui mai amintesc de ei. Singurii profitori ai lui Bachus rămân organizatorii de spectacole și firma de producție publicitară care își burdușesc conturile cu bani publici. În tot acest timp, cei cărora le este dedicat festivalul, podgorenii vrânceni, își vând strugurii vinul la marginea șoselei, șoferilor aflați în tranzit.  

 

„Festivalul Internațional al Viei și Vinului «Bachus», ajuns în acest an la ediția a XXVI-a, este un eveniment de tradiție, care reprezintă o adevărată carte de vizită pentru județul Vrancea, cea mai mare podgorie a României. Festivalul «Bachus» are loc între 4-7 octombrie 2018, la Focșani și reprezintă cel mai mare eveniment de profil din România, datorită amplelor acțiuni programate: Concursul Național de Vinuri (ediția a IX-a), Lecții de degustare de vinuri susținute de somelieri celebri, Expoziția de vinuri. Evenimentul își propune să promoveze podgorenii, producătorii locali și vinurile vrâncene, cele care reprezintă o adevărată emblemă pentru județul Vrancea“, se arată în prezentarea Bachus-ului din acest an.

Este cel mai costisitor festival din istoria celor 26 de ediții, bugetul alocat de Consiliul Județean ajungând la aproximativ 2 milioane de lei, aproximativ 500.000 de euro.  În jur de 1,44 milioane de lei se duc pe parangheliile din Piața Unirii. Spectacolele țin locul strategiilor de atragere a turiștilor și investitorilor în cea mai mare podgorie din România și, ar trebui să credem noi, sunt la fel de eficiente.  

În ciuda cuvintelor frumoase din comunicate și a imaginilor idilice cu vii în soare, festivalul Bachus nu mai este, de multă vreme, despre și pentru podgorenii vrânceni. Ei sunt doar pretextul pentru risipirea banilor publici pe evenimente și acțiuni care nu le aduc nici un folos. Singurii profitori de pe urma lui Bachus sunt organizatorii de spectacole și publicitarii de casă ale căror conturi sunt burdușite cu bani publici.

Bani mulți, rezultate zero

Comunicatele și statisticile date publicității, la încheierea fiecărei ediții, conțin doar laude la adresa organizatorilor și au în vedere cantitățile de must și pastramă consumate. Nu spun aproape nimic despre afacerile încheiate efectiv sau despre măsurile adoptate în folosul viticultorilor. Cu puține excepții, câteva contracte semnate cu afaceriști chinezi, nici acelea sigure, nu sunt prea multe de spus.

Producătorii care au trecut granițele județului și au ajuns să facă afaceri cu lanțurile de supermarketuri au reușit singuri.Fără susținerea celor care pretind că nu mai pot de grija podgorenilor vrânceni cheltuind sume exorbitante pe manifestări  precum cele ce stau să-nceapă.

Prea puține dintre vinurile vrâncene sunt cunoscute și apreciate la nivel național și doar câteva dintre acestea, produse de două - trei crame, sunt incluse în clasamentele de profil.

Dovada cea mai bună că așa stau lucrurile este comentariul publicat, pe blogul personal, de unul dintre invitații la Bachus-ul de anul trecut, degustătorul japonez Katsuhiko Aizaki. Înainte să onoreze invitația, Katsuhiko Aizaki mărturisea că deși a mai fost în România n-a auzit despre Vrancea, „cea mai mare podgorie a României“ și despre vinurile sale.

Or, dacă nici măcar un specialist în domeniu n-a auzit de podgoria Vrancea, înseamnă că acțiunile de promovare ale Consiliului Județean au eșuat iar banii au fost pierduți. Adică ceea ce spunem noi, presa locală, de ani buni.

 Drumul podgoriilor vrâncene, eșec pe fonduri europene

Proiectul „Drumul Podgoriilor Vrâncene“ a fost implementat de Consiliul Județean în perioada noiembrie 2012 - noiembrie 2013, din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2007-2013. Proiectul a fost gândit ca un prim pas în dezvoltarea turismului uval la nivelul celor trei mari podgorii din Panciu, Cotești și Odobești.

Inițiatorii săi au urmărit să stabilească parteneriate între podgoreni, proprietari de pensiuni, de crame și operatori de turism în scopul atragerii turiștilor în zona viticolă. Cei implicați ar fi trebuit să colaboreze și să propună spre vânzare pachete turistice specifice - cazare, degustări de vinuri, circuite culinare etc.. Inițiativa a fost gândită după modelul celor promovate cu succes în mai toate zonele viticole din Europa, în special din Franța, Italia, Spania sau Ungaria.

În loc să atragă turiștii, așa cum a fost gândit proiectul inițial, Consiliul Județean Vrancea a luat banii europeni - 617.249,59 lei - și i-a cheltuit pe trei paranghelii. Pe cale de consecință, „Drumul Podgoriilor Vrâncene“ a eșuat lamentabil, neavînd continuitate.

Chiar și site-ul de prezentare, www.podgoriivrancene.ro, care ar fi trebuit să ne prezinte „o călatorie de poveste pe drumurile Vrancei, a viei și a vinului de calitate“ a fost închis. Consiliul Județean Vrancea nu a reușit să găsească banii necesari, câteva mii de lei pe an, pentru a-l menține în funcțiune.  

În prezent, la 5 ani de la încheierea sa deși nu produce nimic, „Drumul podgoriilor vrâncene“ este folosit ca pretext pentru a vira suma 30.000 de lei în conturile unei firmei , Caspro Publicitate, pentru materiale publicitare.

O asociație de dezvoltare a turismului care nu funcționează

Câți dintre voi ați auzit de „Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Vrancea“ și sunteți la curent cu acțiunile acesteia? Bat pariu că, cu excepția câtorva inițiați, nimeni nu are idee despre ce este vorba. Asociația a fost înființată în 2010 și are ca membri fondatori Consiliul Județean, orașele Odobești, Panciu, Adjud, Mărășești, ANAT – Vrancea și Administrația Parcului Natural Putna.

Scopul acesteia a fost de a contribui la „dezvoltarea durabilă a turismului în județul Vrancea prin corelarea intervențiilor realizate în acest domeniu de diferiți actori locali, realizarea de investiții și promovarea resurselor și destinațiilor turistice“.

Membrii ei, reprezentanți ai administrațiilor locale și ai mediului de afaceri ar fi trebuit să lucreze împreună, să propună proiecte și strategii de dezvoltare a turismului în județ. În ciuda obiectivelor propuse, asociația, n-a funcționat nici o zi.

Ca dovadă a (lipsei) interesului pe care Consiliul Județean îl manifestă față de acest domeniu care ar putea aduce un plus economiei, asociația a fost surghiunită la marginea Focșaniului, pe strada Milcov nr. 40.  

Simbolul viticulturii vrâncene: sticla de plastic spânzurată în fața porții

Deși ne pregătim pentru „cel mai mare eveniment de profil din România“, concluzia acestui articol este amară. În ciuda milioanelor de lei cheltuite, chipurile, pentru susținerea și promovarea industriei viti-vinicole, turiștii nu iau cu asalt cramele din Vrancea pentru degustări și nici nu se înghesuie în Piața Unirii la spectacole.

La fel ca în urmă cu cinci, cu zece, cu douăzeci de ani, podgorenii vrânceni continuă să-și vândă vinul, în PET-uri refolosite, la marginea drumului național, șoferilor aflați în tranzit.

Festivalul Bachus rămâne doar un prilej pentru a organiza mega-paranghelii, finanțate din foarte mulți bani publici, în beneficiul câtorva firme. 

Simbolul viticulturii vrâncene nu este zeul Bachus dând cep la butoi, oricât s-ar strădui actorul Francu să-l joace, și nici cirochinele de strugure stilizat care apare pe stema județului. Adevărata emblemă a industriei viti-vinicole locale este sticla de plastic spânzurată în fața porții.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.