VIDEO | Blues și Diplomație: Interviu exclusiv cu Abigail Rupp, adjunctul ambasadorului SUA în România
Aflată într-o scurtă vizită la Focșani, Abigail Rupp s-a arătat încântată de felul în care muzica poate crea conexiuni în rândul oamenilor. După un an petrecut în țară în rolul de Adjunct al Șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București, este de părere că dacă ar avea venituri suficiente pentru a se întreține, românii ar rămâne în țara natală. Despre presă afirmă că este responsabilă să tragă la răspundere guvernarea și că, alături de justiție, este esențial să rămână independentă.
Despre cum sunt văzute riscurile de a avea afaceri în România, dar și despre evenimentele petrecute recent în țară, sunteți invitați să citiți în cele ce urmează, într-un interviu acordat în exclusivitate Ziarului de Vrancea.
Ați venit în România anul trecut, ca Adjunct al Ambasadorului SUA la București. După un an petrecut aici, care sunt gândurile dumneavoastră legate de această țară și care sunt domeniile în care v-ați implicat până acum?
Am vizitat Bucureștiul pentru prima oară în anul 1998, când lucram în Republica Moldova. Când am revenit să lucrez aici, am fost surprinsă de cât de mult s-au schimbat atât orașul, cât și țara. S-au întâmplat multe aici în 20 de ani. Rolul meu din cadrul Ambasadei este să-i sprijin pe toți cei din jur în ceea ce au de făcut. Așadar, sunt implicată în toate misiunile care pentru noi au prioritate. Dacă le-am grupa în categorii, acestea ar include: îmbunătățirea cooperării în chestiuni legate de siguranță, sprijinirea democrației și stimularea prosperității în ambele țări. Așadar, am fost implicată în toate aceste valențe ale misiunilor și ceea ce mă bucură să văd în România este creșterea potențialului. Oamenii sunt interesați să găsească soluții pentru ca țara și afacerile lor să progreseze, își perfecționează educația și găsesc modalități să aducă îmbunătățiri întregii țări.
„Am vorbit cu mulți români plecați din țară care mi-au spus că ar vrea să se întoarcă acasă”
Având un nivel relativ scăzut al imigrației, România ocupă al doilea loc în lume, după Siria, ca rată de creștere a diasporei. Cei mai mulți dintre cei care părăsesc țara sunt persoane cu vârste cuprinse între 25 și 38 de ani, o categorie foarte importantă pentru economia României. Ce s-ar putea face, în opinia dumneavoastră, pentru a face România mai atractivă pentru propriii săi cetățeni și ce ar trebui să facă autoritățile pentru a estompa această tendință?
Este într-adevăr o provocare. În general, populația României este foarte educată și cu siguranță unul dintre motivele pentru care companiile americane investesc în România este acela că aici găsesc numeroși oameni care vorbesc excelent engleză, sunt foarte bine educați, instruiți și realmente dedicați. Este o provocare când oamenii pleacă. Există probabil două categorii de inițiative la care atât Guvernul, cât și noi putem lucra pentru a încuraja cât mai mulți oameni plecați din țară să revină acasă. Una dintre ele este cea din domeniul economiei. Evident, dacă stimulezi investițiile și încurajezi dezvoltarea afacerilor, astfel încât oamenii să aibă venituri suficiente pentru a se întreține, ei vor rămâne în țara natală. Am vorbit cu mulți români plecați din țară care mi-au spus că ar vrea să se întoarcă acasă, că nu au plănuit să plece pentru totdeauna, dar dacă pot câștiga mai mult în altă țară, asta vor face. Așa funcționează economia. Așadar, creșterea economică în mod sustenabil, prin stimularea investițiilor străine și a transparenței, cu siguranță ar ajuta. Pe de altă parte, auzim de la cei stabiliți în afara țării, ați auzit cu siguranță și în presă, despre speranța că România va continua să protejeze statul de drept, astfel încât oamenii să aibă siguranța că se aplică legile în vigoare și că vor fi protejați de acestea. Cred că este important ca discuția pe această temă să continue.
În raportul Departamentului de Stat al SUA din acest an, investitorii sunt avertizați cu privire la riscurile de a face afaceri în România. Care sunt riscurile de a avea afaceri în România și care sunt îmbunătățirile pe care le-ați recomanda Consiliului Județean pentru a face Vrancea să devină mai interesantă pentru investitori?
Cred că in primul rând sunt semne bune că investițiile cresc pe tot teritoriul României. În privința Statelor Unite, investițiile acestora cresc pe teritoriul României, iar comerțul între cele două țări crește de la an la an, în proporție semnificativă. Pentru îmbunătățiri la acest capitol, am discutat deja despre importanța transparenței, a predictibilității și a stabilității, aplicabile atât în privința guvernării, cât domeniul fiscal și în cel al taxelor. Aceste măsuri cresc investițiile și reduc riscurile. De asemenea, cred că România nu e singura țară care se confruntă cu acest lucru, dar investitorii străini au adesea nevoie de ajutor pentru a înțelege cum funcționează afacerile într-o anumită țară. Pentru că fiecare țară are diferite taxe și diferite reguli. Așadar regiunile sau țările care și-au construit un sistem centralizat de interacțiune cu investitorii, pentru ca aceștia să nu trebuiască să meargă la direcția de taxe, apoi la cea care se ocupă de terenuri, apoi la cea pentru afaceri, ci în care există un singur loc unde pot merge și pot obține informațiile de care au nevoie, s-au diferențiat. Un alt aspect care cred că ar ajuta la creșterea investițiilor și a economiei ar fi absorbția eficientă de fonduri europene. Foarte dificil de făcut pentru că există multe reguli, dar ar fi foarte util dacă s-ar asigura expertiză pe plan local sau central, astfel încât oamenii să poată merge acolo să fie ajutați.
„Presa este ramura care trage la răspundere guvernarea, așadar este foarte important ca peste tot în lume și cu siguranță și în România, presa să fie capabilă să îndeplinească acest rol”
În aprilie 2004, Freedom House, alături de Reporters Without Borders, au publicat un vast articol despre presiunile exercitate asupra presei locale și centrale din România, unde au prezentat lupta Ziarului de Vrancea pentru a apăra politica ziarului, fără compromisuri în privința libertății de informare, în ciuda tuturor abuzurilor exercitate de autoritățile locale de la acea vreme, care „au reziliat unilateral contractele care autorizau ziarul să fie vândut la chioșcurile de difuzare. În aprilie 2002, municipalitatea a cerut ajutorul forțelor de ordine pentru a distruge mai multe puncte de vânzare ale Ziarului de Vrancea. Ca urmare a unei largi acoperiri media în care au fost publicate imaginile macaralelor care distrugeau chioșcuri de ziare de care jurnaliștii erau legați cu lanțuri, Ziarul de Vrancea a devenit simbolul represiunii împotriva presei locale”. În opinia dumneavoastră, cum stăm la capitolul libertate de exprimare în prezent, în contextul presei locale și centrale din România și comparativ cu situația din rapoartele SUA din 2004?
În sistemul american, presa este văzută ca fiind a patra putere în stat. Este ramura care trage la răspundere guvernarea, așadar este foarte important ca peste tot în lume și cu siguranță și în România, presa să fie capabilă să îndeplinească acest rol. Să fie capabilă să pună întrebări și să obțină informații și să informeze fără teama de represalii, pentru că acest lucru le dă încredere oamenilor în propria guvernare, crește cantitatea de informații la care oamenii au acces și ajută cetățenii să fie consumatori mai critici de informație. Este o mare problemă globală, prezentă cu siguranță și în România, și în Statele Unite: cum determini de unde îți iei informațiile. A avea presă independentă este cu siguranță foarte important. Cu siguranță există în România contemporană jurnaliști care respectă etica și sperăm că putem sprijini acest lucru prin orice mijloc. În acest sens, acordăm interviuri și dăm informații, însă avem și cursuri de instruire pentru jurnaliști, pentru a-i ajuta să descopere informații care nu sunt corecte, am avut discuții în cadrul universităților despre cum poți fi un consumator de informație educat. Sper că putem ajuta prin orice mijloc, pentru că a avea presă independentă, cu o varietate de opinii, este crucial pentru o democrație funcțională.
„Am fost îngrijorați față de propunerile legislative referitoare la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală”
Cum comentați asupra independeței sistemul judiciar român actual? Cum comentați propunerile legislative emise de comisia parlamentară specială, care au generat ample proteste în România?
Sistemul judiciar român are reputația de a fi independent și și-a demonstrat independența pe parcursul anului trecut prin declarații clare și chiar prin propriile proteste, exprimându-și îngrijorarea cu privire la propunerile legislative. Cât despre noi, am fost de asemenea îngrijorați față de propunerile legislative referitoare la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală pentru că dacă ar fi implementate în forma actuală, ar putea aduce daune în domeniul aplicării legii. Probabil ați remarcat declarația făcută de Ambasada SUA, împreună cu alte 11 ambasade în iunie care exprimă exact această îngrijorare a noastră. Pe cât de importantă este independența presei, pe atât de important este pentru oamenii legii să se poată consulta cu experți din diferite domenii, precum Comisia de la Veneția, cu GRECO, cu HSN. Cooperarea cu aceste grupuri ne poate asigura că legile care sunt promulgate își ating scopul pentru care au fost create.
Cum comentați folosirea forței în timpul protestelor din 10 august, când jandarmii au folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă pentru a dispersa protestatarii? Înregistrările video postate pe social media arată că forțele de ordine agresează protestatarii non-violenți, care țineau mâinile ridicate. De ce, în opinia dumneavoastră., nimeni nu a fost considerat responsabil până în acest moment pentru acțiunile întreprinse de forțele de ordine?
Cred că procesul e în derulare. Ultima oară, am observat că au fost înregistrate peste 400 de plângeri care urmau să fie investigate, ceea ce are sens, să existe un proces transparent de aplicare a legii. Am vorbit despre importanța libertății presei; primul amendament la Constituția Statelor Unite pune toate aceste valențe laolaltă: libertatea religioasă, libertatea presei, libertatea de întrunire. Așadar sprijinim principiul conform căruia oamenii au libertatea de asociere și întrunire pașnică. Sper ca discuțiile și investigațiile aflate în derulare să consolideze acest drept foarte important al oamenilor, acela de a-și exprima democratic îngrijorarea.
Muzica, una dintre formele rafinate ale diplomației
Ne puteți spune câteva cuvinte despre vizita dumneavoastră în Vrancea?
Am fost foarte încântată să vin aici. Sunt în România de un an și încă nu am reușit să vizitez toate locurile pe care vreau să le văd. Motivul principal al vizitei mele a fost Focșani Blues Festival, la care am participat duminică seara, dar mai sunt câteva lucruri pe care am plănuit să le fac aici. Astăzi, pe lângă discuția cu voi, mă voi întâlni cu reprezentanții unui ONG, voi întâlni de asemenea absolvenți ai programelor de schimb ale SUA care sunt aici și mă voi întâlni cu membrii Consiliului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii. De obicei, când călătorim, încercăm să ne facem o idee cât mai amplă despre ceea ce se întâmplă într-o regiune, pentru că știm că România înseamnă mai mult decât capitala ei. Iubesc Bucureștiul, dar îmi place de asemenea să văd și alte locuri. Acestea sunt deci câteva dintre lucrurile pe care le voi face aici.
Ați avut discuții oficiale cu autoritățile locale sau le veți avea astăzi?
Nu am avut discuții cu autoritățile locale și sper să pot reveni aici pentru a face asta.
Am urmărit un interviu pe care l-ați acordat pentru Rock FM, în care spuneați un lucru foarte interesant, acela că „muzica este adesea una dintre formele rafinate ale diplomației, pentru că atunci când cânți muzică dintr-o anumită țară, înveți despre această țară”. Cum Focșani Blues Festival tocmai a avut loc, care sunt gândurile dumneavoastră despre ediția din acest an? A existat o implicare a Departamentului de Stat al SUA în organizarea sau susținerea acestui proiect?
Am urmărit proiectul îndeaproape, aceasta fiind a treia ediție a festivalului și, precum ai menționat, pentru mine muzica este una dintre formele rafinate ale diplomației pentru că astfel înveți despre o altă cultură și este o încântare să vezi un asemenea festival, care aduce împreună artiști din toată lumea în România, în Focșani și bineînțeles am un pic de mândrie, pentru că blues-ul a apărut în SUA. Așadar, văzând această conexiune între atâtea țări în România a fost grozav. Seara trecută am văzut spectacolul unei trupe de blues din Olanda, precum și două cântărețe de blues din America. A fost fantastic. De asemenea, mi-a adus aminte despre cât de conectați suntem și despre cum poți folosi muzica drept formă de conexiune cu alți oameni. Mi-a făcut plăcere să fiu aici, sper să fie mai mulți artiști americani anul viitor și sper să pot reveni la următoarea ediție.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
