AUDIO | Sistemul antigrindină bagă zânzanie între vrânceni
După ce cultivatorii de cereale și cei de legume s-au plâns de secetă și spun că utilizarea rachetelor dispersează precipitațiile, viticultorii cer utilizarea în continuare a sistemului pentru protecția viilor. Săptămâna trecută, la Țifești, circa 300 de hectare de vie au fost grav afectate de grindină după ce stațiile din zonă nu au lansat rachete ca urmare a unei interdicții din partea autorității aeronautice. Luni, 04 iulie 2022 la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II Vrancea, la Focșani s-a derulat și o întâlnire între fermieri și autorități pe tema utilizării rachetelor antigrindină și chiar în timpul întâlnirii au avut loc două intervenții, fiind lansate 9 rachete în Vrancea, în zona Varnița și alte două în zona județului Galați, la Nicorești. Inițial, din cauza interdicției transmisă de autoritatea aeronautică, intervențiile cu rachete au fost stopate timp de circa 30 de minute, după care acestea au fost avizate.Audiați mai jos emisiunea difuzată de Radio România Actualități, marți 05 iulie 2022, pe acest subiect, realizată de jurnalistul vrâncean Gabriel Sava.
Jurnalistul vrâncean Gabriel Sava, Radio România Actualități(RRA):Din 2015, sistemul de combatere a căderilor de grindină a devenit functional și în județul Vrancea iar de atunci, începând cu luna aprilie și până după culesul viilor, acesta este functional. În ultima perioadă însă, utilizarea rachetelor antigrindină a fost supusă unor critici tot mai vehemente a unora dintre fermieri. Cu o secetă prelungită care a dus la calamitarea a peste 20.000 hectare de culturi de câmp doar până acum, cultivatorii de cereale au solicitat intervenția prefectului pentru oprirea tragerilor cu rachete antigrindină.
Vasile Pamfil, cultivator vrâncean de cereale:Eu fac agricultură aici 27 de ani.Până să montați dumneavoastră sistemul, acum 7 ani de zile eu nu am avut problemele acestea.Aveam 3 ani de zile agricoli, aveam și unul prost, al IV-lea.Acuma noi nu mai avem nici un an bun!Deci s-a terminat!Eu stau la Bolotești și văd când vin formațiuni noroase .Sunt crescut acolo de mic copil.Acolo m-am născut, acolo am crescut .Ploua și când dau rachete nu mai plouă domnule! Dispersează, doar o brumă acolo.Pământul acesta, Putna nu mai are apă, Milcovul nu mai are apă , sunt fântâni care nu mai au apă.Noi nu mai aveam apă domnilor!Avem animale.Eu am și fermă zootehnică.Am 800 de vaci, 500 de oi .Nu avem ce să lemai dăm de mâncare!Nu mai aveam apă să le dăm!Eu înțeleg, dumneavoastră( n.r. căre personalul de deservire al stației antigrindină focșani) faceți o treabă bună pentru viticultură.Se vede clar, norii sunt .Nimeni nu are nimic cu dumneavoastră, după cum am spus.
Viorel Macovei, fermier vrâncean: În proporție de 99% , toți de aici ( n.r. fermierii prezenți la întâlnirea organizată de prefectul de Vrancea, Nicușor Halici, luni 4 iulie 2022 la sediul stației antigrindină Focșani) credem că-i de la rachete, această secetă care s-a instalat.Bun! Domnule eu sunt mai tânăr, în agricultură, am 20 și ceva de ani, dar sunt oameni cu experiență care fac de-o viața treaba aceasta și n-au pomenit.Nici în 1947 n-a fost așa ceva! A fost toamna, a avut apă , a avut .Vara a fost întradevăr secetoasă.Și s-a instalat această secetă de când s-a făcut acest sistem de protecție antigrindină.Eu am 830 de vaci domnule, nu mai am ce să le maidau de mâncare la animale!
Jurnalistul vrâncean Gabriel Sava, Radio România Actualități(RRA): Din partea viticultorilor, opinia este că sistemul trebuie să funcționeze, mai ales că atunci când nu s-a întâmplat acest lucru, o importantă suprafață de vie a fost afectată chiar joia trecută.
Gabriel Postolache, primarul comunei Țifești:Cred că mai bne de 30 hectare sunt afectate în procente diferite dar în jur de 100 de hectare sun 100%
Jurnalistul vrâncean Gabriel Sava, Radio România Actualități(RRA):Câți fermieri sunt afectați de situație?
Gabriel Postolache, primarul comunei Țifești:Foarte mulți!Dar în primul rând e un fermier cu 50 de hectare afectat ,unde-i daună totală 100% .Și plantația nouă.Are și plantații noi înființate.Deci vreo 30 și ceva de hecatre era pe rod, vreo 20 și ceva pe care trebuie să o aducă înapoi la doi ochi la anul.Na-m văzut distrugeri mai mari decât acum.
Jurnalistul vrâncean Gabriel Sava, Radio România Actualități(RRA):Reprezentanții Unității de Combatere a Căderilor de Grindină care funcționează în Vrancea au susținut în permanență că tragerile de rachete nu afectează nici cantitatea și nici calitatea precipitațiilor.
Lucian Lazăr, director de program antigrindină al operatorului autorizat: Principiul nostru este acela de a preîntâmpinare formarea norului respectiv.Nu-l mutăm.Nu-l dispersăm.Racheta nu explodează în nori.Racheta doar transportă iodura de argint de la sol în norul respectiv, își urmează tot parcursul iar undeva, deasupra solului la 1500 -2000 de metri se autodistruge.La nivel internațional există studii de specialitate care să arate faptul că rachetele antigrindină nu provoacă nici seceta.Ba mai mult din studii s-a arătat faptul că din celulele din care s-a intervenit cu rachete antigrindină și iodura de argint, cantitatea de precipitații a crescut cu peste 30%. Prin urmare nu putem merge pe ipoteza cum că rachetele pot provoca secetă.
Jurnalistul vrâncean Gabriel Sava, Radio România Actualități(RRA):Una dintre rachetele antigrindină folosite luna trecută nu s-a dezintegrat în amosferă și a ajuns aproape intactă în gospodăria unui localnic fără a provoca rănirea vreunei persoane.Nu a fost prima dată când s-a întâmplat acest lucru, iar prefectul de Vrancea a solicitat expertizarea lotului de rachete folosite pentru a evita producerea de incidente similare și a propus oprirea temporară a utilizării sistemului pentru a vedea dacă există sau nu o influență asupra precipitațiilor.Vrancea este un județ preponderent viticol cu peste 25000 de hectare de vii pe rod și peste 200.000 hectare de teren arabil.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
