Local

VIDEO Astăzi despre: Uriașul actor ale cărui texte erau pline de „șopârle”: Mircea Crișan. Acum i-am spune un actor genial de stand-up comedy. Nicolae Ceaușescu i-a reproșat că îi face pe oameni să râdă, în loc să-i îndemne să muncească mai mult

Ziarul de Vrancea
22 nov 2024 4131 vizualizări

Mircea Crișan (n. 8 august 1924, Maramureș, România – d. 22 noiembrie 2013, Düsseldorf, Renania de Nord-Westfalia, Germania, Mauriciu Kraus) a fost un actor, cabaretist, regizor și umorist, celebru în România anilor 1950-1960 și în Germania restul vieții.

În preajma sărbătorilor părinții și bunicii își amintesc cu multă plăcere de  uriașul actor Mircea Crișan. Acum i-am spune un actor genial de stand up comedyAdevărul este că am avut și avem actori cu uriaș talent. La început, Mircea Crișan era popular doar în București, dar când a apărut la radio și televiziune a devenit ceea ce numim noi acum o mare vedetă. Era suficient să apară și să deschidă gura.

Venirea lui Ceauşescu la putere, în 1965, - spunea el într-un alt interviu, cu Sorin Cunea, la Europa Liberă - avea să-l determine să se decidă să râmînă în Occident, prevăzînd, înaintea altora, ce curs avea să ia politica culturală a României.

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a născut în tren Apărea la televizor și deja zâmbeai. Era grăsuț, dar el făcea glume și pe seama asta. Când dechidea gura, toți românii se așteptau la momente unice. Nu numai că avea texte minunate, cu umor de calitate, dar Mircea Crișan imita cu o bucurie de nedescris furtuna, mierla, purcelul, haita de lupi iarna, uşa care scârţâie, geamul care se sparge, copilul mic care plânge, care gângureşte, cucul, maimuţa ori avionul. Când termina scena, toată lumea râdea cu lacrimi.

În anii ’60, Mircea Crişan era prezent în numeroase producţii radiofonice şi de televiziune, devenind unul dintre cei mai populari actori de comedie din România. La Revelionul din 1964, difuzat la radio, a cuprins aproape în totalitate, scenete şi poante cu Mircea Crişan. La fel s-a întâmplat la Revelionul 1989 -1990.

Când era copil, mergea în turneu cu părinții (angajați la un parc de distracții ambulant).

La 19 ani s-a angajat ca vânzător de mezeluri și, tot pe-atunci, a debutat mai mult figurant decât ca actor, la Teatrul Barașeum, actualmente Teatrul Evreiesc de Stat, în spectacolul Lozul cel mare de Sholem Aleichem. A studiat apoi la Conservatorul de Artă Dramatică, clasa Maria Filotti (1944-1946).

După absolvire a jucat la Teatrul Armatei, la Teatrul Savoy, la Teatrul de Estradă, în spectacole de varietăți alături de actorii Nicolae Stroe, Gogu Trestian, Ion Antonescu-Cărăbuș, Horia Căciulescu, Zizi Șerban, Elena Burmaz, Tanți Căpățână, Puiu Călinescu. Multe din textele din perioada din România au fost compuse în colaborare cu Alexandru Mandi.

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, actorului Mircea Crișan i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.

În vara anului 1965 a avut loc primul turneu al Teatrului Tănase la Paris, pe scena Teatrului Olympia. Spectacolul, „Grand music hall de Bucharest”, în care juca şi Mircea Crişan, a avut un succes fulminant, fiind răsplătit cu aprecieri unanime şi în toamna aceluiaşi an, la Berlin, la Friederich Stadt Palace, şi mai apoi la Trieste, în Italia.

Anul 1965 a reprezentat şi venirea lui Nicolae Ceauşescu la putere, iar Mircea Crişan avea să decidă deja să râmînă în Occident. Îl mai întâlnise o dată, iar Nicolae Ceaușescu i-a reproșat că îi face pe oameni să râdă, în loc să îi îndemne să muncescă mai mult.

De aceea, în anul 1968, cu ocazia unui nou turneu realizat de Teatrul de revistă „Constantin Tănase”, la Paris, la Teatrul Olympia, Crişan a rămas în Occident, stabilindu-se ulterior în Germania, unde şi-a luat numele de Mircea Krishan.

În 1968, cu ocazia unui turneu la Paris la teatrul Olympia, a rămas în Occident] și s-a stabilit ulterior în Germania, unde a început să-și scrie numele Mircea Krishan.

În Germania a colaborat, sub acest nume, cu mulți artiști de scenă cunoscuți, între care Rudi Carell și Gisela Schlüter.

În 1995 Mircea Crișan a venit în România pentru a lansa caseta De la Crișan… adunate, în cadrul unui spectacol cu invitați deosebiți: Angela Similea, Valerica Mihali, Doina Moroșanu, Sorina Dan și Cătălin Crișan.

Mircea Crișan și-a petrecut ultimii ani de viață internat într-un azil pentru vârstnici din Düsseldorf, suferind de boala Alzheimer. A fost înmormântat în cimitirul evreiesc din Düsseldorf.

Premii

    Luni, 23 aprilie 2007, la Sibiu, UNITER i-a oferit lui Mircea Crișan Premiul special pentru teatru de revistă[14] pentru anul 2006.[1]

Filmografie

Actorul Mircea Crișan discutând cu „îngerul bunelor intenții” (1964)

    1955: Și Ilie face sport

    1965: Mofturi 1900[15]

    1966: Corigența domnului profesor

    1967: Șeful sectorului suflete - Costică

    1970: Rudi Carrell Show

    1974: Am laufenden Band

    1974: Tatort

    1975: Zwischenmahlzeit

    1976: Derrick

    1978: St. Pauli Landungsbrücken

    1990: Werner – Beinhart!

    1992: Schtonk!

    1993: Die Männer vom K3

    1998: Die Wache

    2001: Polizeiruf 110

    2002: Großstadtrevier

    2004: Wie im Himmel

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.