Local

VIDEO Astăzi despre: Zâna ridicată din sărăcie extremă şi ajunsă răsfăţata Franţei: Mireille Mathieu

Ziarul de Vrancea
22 iul 2022 4991 vizualizări

Mireille Mathieu (n. 22 iulie 1946, Avignon, Franța) este o cântăreață franceză. De-a lungul carierei sale ea a înregistrat peste 1200 de cântece în 11 limbi, având vânzări de 122 de milioane de albume în lumea întreagă.

Născută în mijlocul verii în sudul Franţei, la Avignon, Mireille Mathieu a fost cea mai mare dintre cei 14 fraţi ai familiei. Primii 15 ani din viaţă i-a petrecut într-o baracă din lemn în care ploua şi bătea vântul, fără încălzire sau duş. Surorile dormeau într-un pat, fraţii, în altul, iar părinţii dormeau cu bebeluşii în singurul colţ al barăcii în care exista o sobă. Cei mai mari primeau sub pături cărămizi încălzite ca să nu îngheţe peste noapte.

La 6 ani Mireille ştia deja să spele rufe şi să cureţe casa. Şi nu doar că ştia, dar ăsta era rostul ei în gospodăria cu atât de multe suflete. De spălat se spăla la şcoală, înainte de începerea cursurilor, iar felul principal de mâncare era pâinea. Mireille a spus mereu însă că nu resimţea sărăcia atât de greu precum ar părea din exterior pentru că familia o hrănea cu dragoste, empatie şi înţelegere.

La 13 ani copila cu ochi verzi a renunţat la şcoală şi s-a angajat într-o fabrică de hârtie. La 5 dimineaţa începea lucrul, dar nu se plângea ci era recunoscătoare că poate fi de ajutor. Banii câştigaţi de ea aduceau o gură de aer proaspăt familiei numeroase. Avea 15 ani când primăria le-a oferit o locuinţă socială, un apartament cu 4 camere ce pentru adolescenta muncitoare arăta ca un palat, aşa cum avea să mărturisească mai târziu. Avea baie, apă caldă, toaletă în casă, lucruri la care doar visase până atunci.

Crescută pe muzica altor două mari artiste, Edith Piaf şi Maria Callas, pentru Mireille Mathieu cântatul a devenit la fel ca respiraţia – un lucru vital şi pe care nu şi-l refuza niciodată. Cânta la grădiniţă, pe stradă, alături de prieteni, în familie.

O parte din banii câştigaţi din munca la fabrica de hârtie a decis să îi folosească pentru lecţii de canto, iar la 16 ani s-a înscris la cel mai mare concurs din Avignon, On chants dans mon Quartier (Se cântă în cartierul meu). Nu l-a câştigat atunci, nici pe cel din anul următor, dar la 18 ani marele premiu era al ei. Interpretarea piesei La vie en rose a impresionat teribil, iar melodia Edithei Piaf avea să devină nelipsită din concertele ei, de-a lungul carierei.(life.ro/)

Mireille Mathieu s-a născut pe 22 iulie 1946 în Avignon, Franța, într-o familie numeroasă, cu 14 copii, ea fiind cea mai mare. Monique, Christiane, Marie-France, Réjane, Régis și Guy (gemeni), Roger, Jean-Pierre, Rémy, Simone, Philippe, Béatrice și Vincent sunt cei 13 frați și surori ai săi. Avea patru ani când a cântat în public pentru prima dată, în timpul unei slujbe în miez de noapte.

De la 14 ani a lucrat în fabrică, pentru a-și ajuta familia și a-și plăti lecțiile de muzică. Sensibilă, dar și tenace s-a prezentat de trei ori succesiv la concursul "Se cântă în cartierul meu", organizat de Primăria din Avignon, și abia a treia oară îl câștigă cu cântecul "La vie en rose", pe care-l cântă la toate concertele. Susținută de Primărie, participă la o emisiune a televiziunii franceze "Télé Dimanche", în 1965, când este descoperită de toată Franța interpretând cântecul idolului său Edith Piaf, "Isabelle".

Tatăl său, Roger, visa să devină un mare cântăreț, mai ales că avea o voce de tenor, dar vremurile erau grele. Abia când Mireille a împlinit 15 ani, familia s-a mutat într-un apartament de cinci camere. " A fost cea mai frumoasă zi din viața mea", povestește mai târziu Mireille, "și pentru prima dată am făcut o baie. A fost cea mai incredibilă senzație pe care am trăit-o."

Laure Collière, profesoara sa de muzică, o va accepta și o va susține, neuitând să o sfătuiască în privința meseriei pe care a decis să o aleagă. Aceasta îi spune că pentru a fi cântăreață trebuie să fie solidă, fizic și psihic, dar Mireille îi va răspunde că: "Cine nu riscă nimic nu are nimic!". Așa că va porni pe drumul ales de ea.

A fost descoperită de Johnny Stark, managerul celui mai mare cântăreț la acea vreme, Johnny Hallyday. După apariția sa la televiziune, în 1965 și după debutul de la Teatrul Olympia, a fost imediat declarată succesoarea lui Edith Piaf. Repetiții, ședințe foto, înregistrări, interviuri, lecții de muzică, de dans, de limbă franceză și engleză, Mireille iubea munca, iubea ceea ce făcea. O tenacitate de invidiat, un somn de patru ore pe noapte și o deviză pentru toată viața: "Munca mea este Dumnezeul meu!". Cântecele sale exprimă mereu dragoste și romantism, atât de specifice francezilor. Activitatea sa artistică e impresionantă, ea fiind prima solistă din Europa de Vest care a cântat în China. A cântat pe tot mapamondul și a înregistrat 1200 de melodii în 11 limbi străine, iar în concerte a apărut alături de mari nume ca Charles Aznavour, Placido Domingo, Julio Iglesias, Tom Jones. Printre melodiile care au consacrat-o se numără "Mon Credo", "C'est Ton Nom", "Acropolis adieu", "Ne me quitte pas", "Santa Maria", "Tous les enfants chantent avec moi", care alături de multe altele sunt considerate clasice.

Activitatea sa artistică bogată numără 37 de albume și 150 de milioane de copii. În noiembrie 2005 a sărbătorit 40 de ani de carieră artistică la Sala Olympia, unde a apărut pentru a opta oară. A evoluat alături de cele mai mari voci ale Franței, i-au scris cântece cei mai mari compozitori și textieri, a fost difuzat și un film despre viața ei: "Le Conte de fée de Mireille Mathieu". Acest film pune accent pe întâlnirea sa cu Maurice Chevalier și pe prima ei călătorie în America, în 1966, când a participat la celebra emisiune "Ed Sullivan Show".

A avut nenumărate concerte, inclusiv la Carnegie Hall, Sport Place din Montreal, Universal Amphitheatre, în Los Angeles, și Palatul de Gheață, din St. Petersburg. În 2002 a realizat cel de-al 37-lea album al său, "De tes mains".

Alte nume alături de care a cântat sunt: Enrico Macias, Michel Legrand, Claude Lelouche, Maurice Jarre, Paul Mauriat, André Pascal, Francis Lemarque, Maurice Vidalin, ABBA.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Printre cei care au putut să o asculte şi să o admire live s-au

numărat Papa Ioan Paul al II-lea, dar şi regina Elisabeta a II-a.(life.ro)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.