Astăzi, 3 iunie: Moșii de vară - Ce se dă de pomană de Moșii de vară
Credincioșii se pregătesc sâmbătă, 11 iunie, înainte de Duminica Rusaliilor să pomenească morții, ritual practicat în multe culturi și religii, care există și dăinuie de peste 3.000 de ani și care a căpătat în popor denumirea de Moșii de vară. Moșii de vară reprezintă unul dintre cele mai importante momente legate de cultul morților ale căror suflete se crede că, atunci când au părăsit în Joia Mare mormintele, au zburat libere vreme de 50 de zile, întorcându-se apoi în pământ în sâmbăta Rusaliilor.
În această zi de sâmbătă, consacrată de către Biserica Ortodoxă zi de pomenire a morților, se oficiază Sfinte Liturghii și slujbe de pomenire a lor. Astfel, sunt amintiți părinții, moșii și strămoșii noștri adormiți, se rostesc rugăciuni și cântări, toate cu scopul de a le produce bucurie, deoarece sunt darurile Sfântului Duh, a cărui pogorâre este prăznuită în duminica următoare.
Mai întâi, cum motivează biserica pomenirea morților. Cei trecuți în viața de dincolo sunt numiți de către biserică „adormiți”, un termen cu sensul de stare din care te poți trezi. Prin urmare, nu este vorba de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existenţă în alt mod de existenţă. Hristos îi va dărui cuvântului „adormit” înțelesul care îl asociază cu Învierea. Atunci când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică de 12 ani de abia murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme”.
Apoi, Sfânta Scriptură ne aminteşte că ortodocșii se roagă pentru cei morți, având credința că prin rugăciunile lor sufletul pentru care se roagă va ajunge la Judecata universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărțit de trup.
Deseori este citat părintele profesor Ene Braniște, cel care susține că Biserica Ortodoxă, prin consacrarea zilei de sâmbătă ca zi de pomenire generală a morților, n-a făcut altceva decât să creștineze străvechea sărbătoare păgână de vară, numită Parentalia, prin care romanii își pomeneau şi cinsteau morții (părinții) lor (parentes, de unde vine Parentalia).
Ce se dă de pomană de Moşii de vară
Se spune că pomana înseamnă în această zi împărțirea unor alimente care au fost preferate de cel răposat. Aceste alimente trebuie puse în vase de lut, fie cană, farfurie, strachină, pictate cu motive florale, însoţite de un tacâm.
Tot ceea ce se dă de pomană de Moșii de vară trebuie să fie nou şi proaspăt. De mâncare se obișnuiește să se gătească orez cu lapte sau griş cu lapte, iar cănile sunt umplute cu vin, apă sau lapte, de torţile lor atârnându-se de obicei cireşe.
Principalele tradiții, obiceiuri și superstiţii legate de Moșii de vară
Credincioșii merg dis-de-dimineață la slujba de la biserică, ascultă Sfânta Liturghie și participă la parastasul pentru pomenirea celor adormiți. În sate, oamenii dau de pomană săracilor și străinilor, nu rudelor sau persoanelor din familie. Ritualul de pomenire are loc îndeosebi în cimitire.
Cu acest prilej, mormintele sunt curățate și împodobite din timp cu flori de tei și frunze de nuc, iar lumânările ard întreaga perioadă în care se desfășoară ritualul de pomenire. Împăcarea sufletelor morților și întoarcerea lor fără incidente în morminte depind de bogăția ofrandelor (pomenilor) și de respectarea ritualului, scrie crestinortodox.ro
În ziua Moșilor de vară, dacă se scoate apă din fântână, oamenii vor lăsa un ban lângă aceasta pentru cei morți.
Înainte să se întoarcă în pământ în ziua de sâmbată morții se duc pe Valea cu dor, unde vor găsi bucatele împărțite de cei aflați în viață. Dacă nu vor găsi nimic, se vor întrista și se vor întoarce doar cu ramuri de tei și nuc în brațe.
Se mai spune că de Moșii de vară nu trebuie să dormi afară, să mergi la răscruci ori la fântână, deoarece bântuie morții.
O altă superstiție este că femeile nu trebuie să toarcă, pentru că se vor întoarce colacii dați de pomană.
Sursa: stiridinlume.ro
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
De același autor
