Alertă pentru vrânceni: credite de zeci de mii de lei contractate prin furt de identitate și false investiții online
Un vrâncean reclamă un credit fraudulos de 66.000 de lei, după o identificare video pentru o presupusă investiție. CSALB avertizează asupra fraudelor bancare și a furtului de identitate.
Un locuitor din Vrancea reclamă că s-a trezit cu un împrumut de 66.000 de lei făcut în numele său. CSALB avertizează că fraudele bancare bazate pe manipulare, acces la telefon și furt de identitate se înmulțesc
Un caz semnalat chiar din județul Vrancea apare între mărturiile publicate de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), într-o informare preluată de Economica.net. Un consumator susține că un credit de 66.000 de lei ar fi fost încheiat fraudulos pe numele său, după ce efectuase o identificare video pentru un presupus broker de investiții găsit pe Facebook și pentru o aplicație de investiții.
Peste 170 de cereri privind fraude bancare
În cursul anului 2026, consumatorii au transmis către CSALB peste 170 de cereri având ca obiect fraude produse prin canale bancare. Sunt zeci de sesizări în fiecare lună, iar prejudiciile din cazurile analizate ajung până la aproximativ 20.000 de euro.
În numeroase situații, victimele s-au trezit datoare la bănci după ce infractorii au contractat credite în numele lor. În alte cazuri, oamenii au solicitat personal împrumuturile, fiind manipulați să transfere ulterior banii către conturi controlate de escroci ori să cumpere criptoactive prin automate speciale.
Metodele descrise includ apeluri din partea unor persoane care pretind că reprezintă banca, Poliția sau Banca Națională a României, oferte false de investiții, linkuri trimise prin WhatsApp, SMS sau e-mail și instalarea unor aplicații care permit controlul telefonului de la distanță.
Vrâncean cu un credit de 66.000 de lei făcut pe numele său
Între cazurile prezentate de CSALB se află și cel al unui consumator identificat sub numele fictiv „Emil D.”, localizarea în județul Vrancea fiind însă reală. Numele persoanelor au fost schimbate pentru protejarea identității acestora.
Vrânceanul susține că un credit de 66.000 de lei a fost contractat fraudulos în numele său, fără acordul și semnătura sa. El afirmă că situația ar fi fost provocată de un furt de identitate.
Potrivit mărturiei prezentate de CSALB, persoana făcuse o identificare video pentru un presupus broker de investiții contactat prin Facebook și pentru o aplicație de investiții. Consumatorul consideră că această procedură nu poate reprezenta consimțământ pentru încheierea contractului de credit.
Cazul a ajuns în atenția organelor de cercetare penală, fiind deschis un dosar penal in rem pentru fals informatic. Cercetarea „in rem” privește fapta reclamată, fără ca aceasta să însemne automat stabilirea vinovăției unei anumite persoane.
Victime manipulate să retragă bani și să cumpere criptomonede
Alte mărturii arată amploarea metodelor de inginerie socială. Un consumator din Ilfov povestește că a fost sunat de un fals angajat bancar, apoi transferat telefonic către persoane care s-au prezentat drept reprezentanți ai Poliției și BNR. Sub presiunea acestora, ar fi făcut un împrumut de aproximativ 100.000 de lei, ar fi retras banii și i-ar fi depus, în tranșe, într-un automat pentru criptoactive.
Într-un alt caz, un consumator spune că a fost convins să retragă și să depună 70.000 de lei prin 14 operațiuni la un automat Bitcoin. Rata lunară de 1.450 de lei reprezintă, potrivit mărturiei sale, peste 30% din venitul net.
O consumatoare din București reclamă faptul că infractorii i-ar fi preluat controlul telefonului după instalarea unei aplicații prin WhatsApp. Pe numele său ar fi fost solicitat un credit de 29.000 de lei, iar din conturi ar fi dispărut încă 90.000 de lei.
De ce băncile resping frecvent concilierea
CSALB precizează că toate cazurile prezentate în informarea sa au fost clasate sau respinse de bănci în cadrul procedurii de conciliere.
Un motiv important este existența unor anchete penale în desfășurare. De asemenea, băncile invocă faptul că, în multe situații, atacatorii nu au spart direct sistemele informatice bancare, ci au intrat în conturi cu ajutorul datelor, codurilor ori accesului oferit chiar de titulari, în urma manipulării acestora.
Într-unul dintre răspunsurile prezentate de CSALB, banca susține că operațiunile au fost efectuate din aplicația de internet banking, prin autentificare cu un cod de securitate sau cu datele biometrice ale telefonului. Instituția financiară arată că transferurile au fost procesate conform instrucțiunilor primite și IBAN-urilor indicate.
Acest lucru poate lăsa victima într-o situație dificilă: pe lângă pierderea banilor, ea poate rămâne obligată la plata ratelor până când situația este clarificată.
Avertisment privind identificările video și tehnologia deepfake
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, avertizează că înregistrările video și audio obținute sub diferite pretexte ar putea fi utilizate prin procedee de tip deepfake pentru tentative de autentificare în aplicațiile bancare.
Consumatorii trebuie să trateze cu maximă suspiciune solicitările de identificare video venite de la necunoscuți, mai ales atunci când acestea sunt asociate unor reclame de pe rețelele sociale care promit investiții sigure, profituri rapide sau cumpărarea unor acțiuni la prețuri avantajoase.
Ce trebuie să facă vrâncenii pentru a evita fraudele bancare
CSALB recomandă câteva măsuri esențiale de protecție:
- Nu comunicați nimănui numele de utilizator, parola, PIN-ul, codul CVV sau codurile primite pentru autorizarea tranzacțiilor.
- Nu instalați aplicații la solicitarea unor persoane care vă contactează telefonic sau prin mesaje.
- Nu permiteți necunoscuților accesul de la distanță la telefon, tabletă ori calculator.
- Nu accesați linkuri bancare primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau rețele sociale.
- Nu contractați credite și nu transferați bani la indicația unor persoane care pretind că reprezintă banca, Poliția sau BNR.
- Nu depuneți bani în automate pentru criptomonede la solicitarea unui necunoscut.
- Întrerupeți apelul și contactați banca folosind exclusiv numărul oficial afișat pe card sau pe site-ul instituției.
- Verificați periodic soldul și operațiunile și activați notificările pentru fiecare tranzacție.
- Dacă suspectați o fraudă, blocați imediat cardurile și aplicațiile, anunțați banca și sesizați Poliția și Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
Băncile, Poliția și BNR nu le cer oamenilor, prin telefon, să facă împrumuturi pentru „protejarea conturilor”, să mute banii într-un „cont sigur” ori să cumpere criptomonede pentru anularea unei presupuse fraude.
Negocierea prin CSALB este gratuită, dar trebuie acceptată de bancă
CSALB intermediază gratuit negocierea dintre consumatori și bănci sau instituții financiare nebancare pentru contractele aflate în derulare. Procedura durează, de regulă, mai puțin de trei luni, însă poate începe numai dacă instituția financiară acceptă intrarea în conciliere.
Consumatorii din Vrancea și din celelalte județe pot trimite o cerere prin formularul disponibil pe site-ul CSALB. Dacă banca acceptă negocierea, este desemnat un conciliator, iar înțelegerea obținută de părți are puterea unei hotărâri judecătorești.
Prezentarea acestor cazuri are un rol preventiv. Mărturiile provin din cereri adresate CSALB și nu reprezintă, prin ele însele, hotărâri definitive asupra modului în care au fost produse fraudele sau asupra răspunderii juridice a părților.
Paul Petrache
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
