Scadenta abuzurilor impotriva Ziarului de Vrancea
Justitia a inceput sa demonteze, dupa patru ani, abuzurile pe care
pe care autoritatile locale le-au facut impotriva "Ziarului de Vrancea". In aprilie 2002, suparat de dezvaluirile facute de cotidianul nostru, Marian Oprisan a declansat cel mai mare atac la adresa libertatii de exprimare de dupa 1990. Presedintele CJ a primit atunci "titulatura" de baron, pe care au capatat-o apoi toti "satrapii" tranzitiei care fac legea pe plan local. Planul diabolic pus la cale a fost intii desfiintarea cu forta a "Ziarului de Vrancea", urmind ca orice urma a acestuia sa dispara pina cind, eventual, isi gasea dreptatea in justitie.
Pionul principal in acest plan a fost primarul Decebal Bacinchi, care a trecut la demolarea chioscurilor ziarului din Focsani, folosind pretexte care nu au stat in picioare in fata judecatorilor. Numai ca ziarul a rezistat pina acum, in ciuda presiunilor, iar recent Curtea de Apel Galati a obligat Primaria si Consiliul Local Focsani sa plateasca despagubiri de 1,7 miliarde de
lei vechi SC Nord Est SRL, pentru prejudiciul produs prin demolarea abuziva a chioscurilor de distributie a presei.
La aceste incalcari si abuzuri au aderat toti trepadusii lui Oprisan, in frunte primarul Decebal Bacinschi, consilierii locali de atunci, in majoritate pesedisti, care au aprobat incalcarea cu buna stiinta a legilor si contractelor economice. Speriat ca va fi pus sa plateasca, acelasi primar a convocat o ieri o sedinta de indata a Consiliului local, sub pretextul unei rectificari bugetare, si in plus le-a cerut alesilor locali sa aprobe formularea unui recurs in procesul pe care Primaria si Consiliul Local Focsani il poarta de patru ani cu "Ziarul de Vrancea"
Consilierii vor sa fie informati de proces
Prin decizia civila nr. 313/A, din 25 septembrie 2006, Curtea de Apel Galati respinge apelul formulat de Primaria si Consiliul local Focsani impotriva sentintei formulata in decembrie 2005 de Tribunalul Vrancea si obliga Consiliul local si Primaria Focsani la plata sumei de 1,717 miliarde lei, cu titlul de despagubiri civile. "Decizia Curtii de Apel Galati am primit-o pe 28 octombrie si prin ea sintem obligati la plata sumei de 1,7 miliarde de lei. Mentionez ca apelul facut la Galati ne-a fost respins, iar acum sintem la
termenul la care putem formula recurs. Tinind cont de calitatea procesuala a Consiliului Local, va rog sa va declinati acordul daca promovam sau nu recurs in aceasta cauza", a precizat secretarul
municipal Eduard Corhana. Consilierii locali au fost de acord, in principiu, ca procesul sa continue, dar au vrut sa stie despre ce proces este vorba. "Sint de aceeasi parere ca in orice cauza juridica in care avem calitate procesuala trebuie epuizate toate caile de atac. Trebuie mers pina la capat, pentru ca aici nu e vorba de un leu sau doi, e vorba de o suma mare si banuiesc ca atunci cind s-a luat aceasta decizie au stat motive temeinice ca sa se ajunga la un conflict de interese cu aceasta societate. Indiferent ce
se intimpla, trebuie declarat recursul. Solicit ca pentru sedinta viitoare sa avem materiale privind acest proces la mape", a cerut consilierul independent Gheorghe Iorga.
Cei care au gresit sa plateasca
Avind in vedere termenul scurt (15 zile de la comunicare) pe care il au la dispozitie consilierii sa faca recurs, era imperios necesar ca acordul lor sa fie dat ieri. Aceasta explica de fapt si sensul real al sedintei "de indata" si nicidecum o rectificare bugetara, care ar mai fi putut astepta pina la obisnuita sedinta ordinara de la finele lunii. Secretarul municipal a fost luat totusi la rost de alesii urbei pentru ca nu i-a informat din timp pentru a lua o hotarire in sedinta din 31 octombrie. Eduard Corhana a motivat intirzierea prin faptul ca nici el nu avea habar de acest proces si trebuia sa se informeze la rindul sau privind continutul cauzei. Concluzia sa a fost insa transanta : "Domnilor consilieri, procedural stam prost si va trebui sa platim aceasta suma de bani". Alesii urbei au cazut de acord cu
formularea recursului, sperind, evident, ca vistieria locala nu va fi vaduvita de cele aproape doua miliarde de lei. Din pacate acesti bani vor fi platiti din buzunarului contribuabilului, care trebuie sa
plateasca abuzul savirsit de puterea locala, in frunte cu baronul Marian Oprisan, primarul Decebal Bacinschi, fostul prefect George Baesu (cel care a cerut prin Oficiul pentru Protectia Cosumatorilor
interzicerea editarii ziarului- n.r.), consilierii locali, care au aprobat fara sa cricneasca o hotarire nelegala, sefi de servicii, precum si reprezentatii altor autoritati locale (Politie, Jandarmi- n.r.) care au
facut posibila infaptuirea acestui abuz.
Mecanismul de desfiintare a ziarului
In aprilie 2002 s-a pus in miscare atacul lui Marian Oprisan asupra
"Ziarului de Vrancea", care prezenta modul in care banii publici erau tocati de firme apropiate baronului local. Oprisan, prin primarul Decebal Bacinschi, a pus-o pe directoarea economica a Primariei Focsani, Natasa Nemes, sa citeasca in sedinta Consiliului Local din 26 martie 2002 un raport prin care SC Nord
Est SRL datora Primariei "enorma" suma de circa 15 milioane de lei. Un control al Garzii Financiare efectuat citeva zile mai tirziu a aratat insa ca societatea avea platite sume in plus fata de cele
prevazute in contract. Desi consilierii habar nu aveau de acest proiect de hotarire, care nici macar nu figura in mapa de sedinta, au votat in unanimitate. Si astfel s-a decis rezilierea contractului
prin care firma era asociata cu Primaria pentru 17 chioscuri de difuzare a presei. Prin acest contract, Primaria inchiria terenul, iar SC Nord Est SRL vindea ziarele in niste chioscuri moderne. Primaria, fiind partener de afaceri, beneficia de un procent de 10% din profit. Abuzul puterii locale a fost evident, doarece, pe linga rezilierea ilegala a contractului, a trecut si la ridicarea chioscurilor, cu toate ca decizia primarului Decebal Bacinschi fusese suspendata in justitie, printr-o ordonanta presedintiala. Aceasta
interzicea dezafectarea retelei de difuzare pina la un verdict al instantei privind contractul de asociere cu Primaria. Contractul nu putea fi anulat unilateral de nici una dintre parti.
Procese in lant pentru desfiintarea ziarului
Autoritatile locale au pus la cale un mecanism diabolic de desfiintarea a "Ziarului de Vrancea", prin presiuni exercitate constant de institutiile de control locale. In consecinta, cotidianul nostru a fost tirit in peste 200 de procese civile si penale. Astfel, pentru fiecare chiosc ridicat, Primaria a aplicat firmei Nord Est o amenda de 75 de milioane de lei, ca si cum acestea nu ar fi fost asezate acolo cu acordul municipalitatii si nici n-ar fi fost partenera la profit. Fiecare din aceste amenzi a fost contestata si societatea a cistigat procesele in instante deoarece avea autorizatie de constructie. Timp de patru ani, "Ziarul de Vrancea" a fost hartuit sistematic in procese mutate la mai toate instantele din Romania.
Cele aproape doua miliarde de lei reprezinta numai o mica parte
din despagubirile care i se cuvin in urma abuzurilor facute de mai marii locali. Fiecare chiosc distrus de oamenii primariei valora citeva mii de euro, iar valoarea marfurilor aflate inauntru era acum patru ani de peste 4 miliarde de lei. In toti acesti ani societatea care editeaza si difuzeaza Ziarul de Vrancea a trebuit sa faca fata acestor pierderi economice, sa-si plateasca in continuare furnizorii, tipografia, salariile angajatilor etc. Aceasta in conditiile in care autoritatile locale, la comanda baronului, exercitau presiuni asupra agentilor economici si institutiilor sa nu isi faca reclama in "Ziarul de Vrancea", ci numai in ziarul controlat de acesta. De altfel, abuzurile exercitate impotriva cotidianului nostru au fost
mentionate de doua ori in rapoartele de tara ale Departamenului de Stat al SUA, ca incalcari ale libertatii de expresie in presa locala din Romania. Dezvaluirea abuzurilor facute sub comanda lui Marian Oprisan a dus la declansarea unei serii de dezvaluiri despre modul in care fosta putere vroia sa-si subordoneze in
teritoriu presa. (D. GANEA, M. BOICU)
