Căminele culturale sint la un pas de disparitie
Căminele culturale au murit demult. Cele 70 de institutii de cultura din lumea satelor si salile de spectactacol din subordine există doar in organigramele primăriilor si in evidenta sefilor de la "Centrul Creatiei" si de la Directia pentru Cultură. Zeci de camine culturale nu au mai organizat o activitate culturala de ani buni, iar in cel mai fericit caz localul este inchiriat pentru nunti si botezuri. Caminele din Gagesti si Chiojdeni a fost revendicate si au devenit farmacii, la Cimpeneanca functioneaza posta si multe nu au responsabil. Chiar la cel mai important asezamint cultural din lumea satelor, Centrul Cultural de la Vidra, nu exista director. O situatie mai roz s-a intilnit in anul electoral 2004, cind au fost deschise citeva noi asezăminte, la Birsesti, de exemplu. Există si comune care au demolat, tot electoral, căminul cultural, cum este comuna Andreiasu. Prea bine nu sta nici caminul cultural construit de sociologul Dimitrie Gusti si echipa sa la Nereju, cel mai important camin cultural ridicat vreodata in Tara Vrancei. In plus, cu exceptia căminului din Reghiu, toate cele 70 de cămine culturale din Vrancea sint in ilegalitate. Ele există, dar nu au autorizatie de functionare. Desi legislatia s-a dat in 2003, 90 % din căminele culturale sint in ilegalitate. Orice program derulat de Ministerul Culturii si Cultelor nu poate fi aplicat in mediul rural, pur si simplu pentru că aceste institutii nu există, conform noii legi si nici un chior din milioanele de euro disponibile la minister, pentru cultura satelor, nu va ajunge in Vrancea.
Legislatia nu are sanctiuni
"Am trimis in repetate rinduri adrese către primării, dar mereu ne lovim de această inertie. Problema principală este că legea nu prevede sanctiuni, iar demersul nostru nu are putere coercitiva", ne-a spus Danut Stoianov, directorul Centrului Judetean Vrancea pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale. Faptul că există mai bine de zece cămine culturale care au fost inchiriate pentru farmacii, oficii postale sau chiar inchise, fără ca la nivel judetean să nu se ia nici o măsură, arată minusurile legislatiei si lupta sisifica a responsabililor culturali judeteni in fata ignorantei edililor de la sate. "Situatia este arhicunoscută si nu este pentru nimeni un secret că din căminele culturale s-a ales praful. I-am
convocat pe responsabilii acestor institutii in repetate rinduri le centru, dar este greu să schimbi mentalitătile. Au mai fost trimise la Bucuresti citeva dosare ale unor cămine culturale pentru obtinerea autorizatiei si zilele acestea se organizeaza concursuri pentru posturile de director la Ploscuteni si Suraia. Deocamdată avem doar un cămin autorizat, cel din Reghiu", ne-a spus Paraschiv Usturoi, directorul Directiei pentru Cultură. Pentru primarii din mediul rural, care incă nu au deschis plicurile trimise
de cei doi directori, de mai multe ori, le reamintim că legislatia este următoarea: Legea nr. 292/2003, privind organizarea si functionarea asezamintelor culturale si ordinele ministrului Culturii 2883/2003 si 2193/2004.
