Descoperire arheologica misterioasa la Vizantea
Pe dealurile pline de urme istorice ale comunei Vizantea Livezi a fost scoasa la lumina recent o inedita constructie, care nu seamana cu nici una din descoperirile arheologice facute pe teritoritoriul arcului Carpatic in ultimul secol. Localnicii au gasit intimplator, cind lucrau pentru regularizarea unui piriu, un ansamblu de lespezi de o dimensiune cel putin ciudata pentru o constructie obisnuita (2,50 m - 2,80 m / 0,80 m). "Dupa primele estimari ale arheologilor vrinceni, care asteapta o confirmare de la specialistii bucuresteni, vestigiile descoperite fac parte dintr-o cultura medievala timpurie, de dupa invazia popoarelor migratoare. Acestea ar putea avea legatura cu faptul ca zona este singura catolica din Vrancea si cunoscuta pentru apele minerale si termale, inca din perioada retragerii romane", ne-a declarat Paraschiv Usturoiu, directorul Directiei de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Vrancea. La descoperirea pietrelor au contribuit si alunecarile de teren care au afectat zona in ultimul an. O parte dintre blocurile de piatra au fost dislocate si ca urmare a torentelor formate in urma ploilor din aceasta vara.
Ipotezele ajung pina la daci
Putini stiu ca in secolele XI-XIII, cumanii au locuit aceste zone, coborind chiar pina la Odobesti, iar acest teritoriu de la Curbura Carpatilor se numea Cumania sau Tara Cumanilor. Pe Valea Vizăutului a existat si un schit ridicat de Petru Schiopul (1574-1577 ; 1578-1579 ; 1587-1591), inainte ca Ieremia Movilă (1595-1600; 1600-1606) să rectitorească Mănăstirea Vizantea, abandonata dupa secularizarea averilor manastiresti. Se vorbeste despre un schit incă din secolul al XV-lea, dar pe teritoriul actualului judet există vestigii anterioare chiar secolului al XIV-lea. Judecind după forma si mărimea pietrelor de pe Valea piriului Pestera, coroborate cu bogatele informatii despre arhitectura dacilor, constatăm cu surprindere că acestea seamănă foarte mult cu pietrele lucrate de daci la cetătile din Muntii Apuseni, in mod special cu zidurile de la altarele lor, decit cu zidurile mănăstirilor din Muntii Vrancei, care au cu totul altă arhitectură. în sprijinul acestei ipoteze vin consemnările istoricilor de acum două milenii care vorbesc despre rolul important jucat de anumite puncte intărite de la Curbura Carpatilor in sistemul de cetăti al statului dac. Directia pentru Cultura asteapta concluziile specialistilor din Ministerul Culturii si Cultelor cu privire la aceasta inedita descoperire intimplatoare. Pina la identificarea provenientei si destinatiei blocurilor de piatra, autoritatile au dispus sistarea temporara a lucrarilor in zona. Cu toate acestea, este posibil ca situl sa fi fost denaturat deja.
