Local

Mestesugul buciumelor, scos in lume de Scoala Spulber

Camelia Stănilă
12 iun 2006 5465 vizualizări
Elevii scolii locale invata de mici arta confectionarii buciumelor cu batrinul Tulache Cristea, pentru a primi calificarea de mester popular u din formatia de buciumasi face parte si o fetita de numai 6 ani.

Mestesugul confectionarii buciumelor, dar si al cintatului la acest stravechi instrument popular a fost dezvaluit simbata la Scoala Spulber, unde a avut loc o frumoasa activitate pentru promovarea traditiilor populare ale zonei. Elevi si batrini, autoritatile locale, dar si inspectori scolari, in frunte cu "generalul" Danut Popoiu, s-au strins pe platoul din fata scolii, pentru a lua o lectie de confectionat si cintat la batrinele buciume. Elevii Scolii Spulber urmeaza un curs practic, in urma caruia primesc atestat de mesteri de instrumente populare.


Sub indrumarea batrinului Tulache Cristea, tinerii din Spulber invata sa confectioneze buciume, pentru a duce mai departe ceea ce le-a ramas de la stramosi. De altfel, mesterul de 83 de ani a facut o demonstratie practica si simbata, pentru a le arata celor interesati cit de greu se confectioneaza un bucium. "Ma duc in padure, caut lemnul, care trebuie sa fie si drept si strimb, il tai, il aduc acasa si il cioplesc. Trei zile imi ia sa fac un bucium pe gustul meu. Mai greu e sa gasesc lemnul. Poti sa umbli o zi prin padure si sa nu gasesti nimic. Trebuie sa aiba forma naturala de bucium. Se foloseste lemn usor, de paltin sau cires. Dupa asta il fac rotund, il crap in doua cu fierastraul si il scobesc cu cutitoaia de scobit, asa ii spune ustensilei. Il leg la loc cu niste verigi de balot si il dau cu rasina, insa acum se face si cu aracet, ca tine mai bine. Dupa asta il invelesc bine cu coaja de cires si il dau prin parafoc ca sa se stringa coaja ermetic pe el, sa nu aiba gauri, ca altfel rasufla. In capat ii pun mustiuc si este bun de cintat. Se fac si buciume demontabile, din mai multe bucati, sa poata fi purtate mai usor. Eu am inventat asta. Nu influenteaza in nici un fel sunetul. Acesta nu depinde numai de suflator, ci si de grosimea si calitatea lemnului, de lungimea buciumului, de modul in care a fost scobit", ne-a dezvaluit Tulache Cristea, singurul batrin din comuna care mai cunoaste acest stravechi mestesug.


"Sperii salbaticiunile cu buciumul"


Nea Tulache Cristea se mindreste ca buciumele sale au ajuns in numeroase muzee din tara, ba chiar si peste hotare, in Europa, America si chiar in indepartata Asie. De altfel, batrinul face parte si din formatia de buciumasi a comunei, inca din anul 1956. "Amcintat de mic copil la bucium, mergeam cu vitele pe munte si cintam. Pe la 25 de ani am confectionat primul meu bucium. Am invatat de la mesterul Toader Catanoiu, care nu mai este, fie-i tarina usoara. Am vazut cum le facea si m-am luat dupa el. Atunci am intrat si in formatia artistica de buciumasi din comuna Spulber. Si acum mai folosesc buciumul, ca sa sperii porcii salbatici si ursii... Trag nadejde sa ducem mai departe folclorul asta romanesc, cu ajutorul copiilor pe care ii scolim acum. Ma inteleg bine cu copiii, mai fac ei si obraznicii, dar nu prea multe. Am 12 copii cu care lucrez. Pentru virsta mea nu este usor sa fii profesor, dar copiii invata. Mai rau este ca cei care termina clasa a VIII-a pleaca la alte scoli si iar se pierde traditia", ne-a mai povestit batrinul. Tulache Crsitea spune ca nu preda pentru bani, ci pentru a perpetua traditia.


Trei generatii in formatia de buciumasi


Manifestarea de la Scoala Spulber, pusa sub genericul proiectului "Pe urmele stramosilor", coordonat de invatatorul Lucian Maciuca, nu a fost centrata doar pe confectionarea buciumelor, ci si pe interpretarea la instrument. Formatia de buciumasi, condusa de profesorul Nicolai Hircan, a facut un recital de zile mari. Imbracati in costume populare, unele vechi de 200 de ani, copiii au demonstrat ca pot duce traditia mai departe. Nu au lipsit nici dansurile populare traditionale. "Formatia este constituita din trei generatii - copii, tineri si batrini. Mai sint doar 8 batrini in formatie,insa avem 23 de copii, pe care ii invatam sa cinte chiar de la clasa I. Vrem sa revigoram permanent formatia. Acum avem chiar si 5 fete, iar cea mai mica are doar 6 ani. Buciumele sint specificul comunei Spulber si ne dorim sa facem un festival folcloric la nivelul localitatii", ne-a spus si instructorul formatiei de buciumasi, Nicolai Hircan. Si copiii sint foarte incintati de ceea ce fac. "Tatal meu m-a invatat sa cint la buciu m si instructorul nostru, domnul Nicolai Hircan. Eu sint de doi ani la aceasta formatie de buciumasi si imi place foarte mult. Pot sa spun ca ma descurc bine, nu sint greutati. Sint foarte putini oameni care mai cinta la buciume, pentru ca este o traditie care acum nu prea se mai practica. La noi acum este ceva special, pentru a duce mai departe traditiile batrinilor. Cred ca oamenii au renuntat la buciume pentru ca lumea s-a modernizat acum. Insa, pe vremuri, cind Stefan cel Mare avea o lupta, era un semnal al buciumului cu care domnitorul isi chema voinicii. Buciumele erau folosite si de ciobani", ne-a spus si una dintre adolescentele care fac parte din formatia de buciumasi, Violeta Maria Catanoiu. La Spulber a avut loc simbata o adevarata serbare cimpeneasca, pe linga cintece si dansuri populare, participantii fiind invitati si la masa, mai ales ca simbata au fost Mosii de vara. Invitatii au fost cinstiti de catre conducerea scolii si cu cite un stergar tesut de femeile din sat, la razboi, cu strachini si ulcele din lut, impodobite cu primele cirese ale zonei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.