Local

Boteitul oilor a ajuns la Focsani fara mioare

Valentin Muscă
29 mai 2006 1636 vizualizări
Seminarul despre pastorit si Miorita a adus la Focsani unul din ce mai avizati folcloristi, prof. dr. Ioan Ghinoiu. S-a vorbit despre pastorit ca fenomen socio-cultural si locul acestuia în istoria formarii poporului romăn. Invitatii au sesizat pericolul pierderii acestor traditii milenare. Poetul Dumitru Pricop a fost declarat Cavaler al Ordinului Miorita!

Cea mai celebra expresie a geniului creator artistic vrincean - Miorita-, pare sa intereseze mai mult pe straini decit pe vrinceni. La seminarul despre mitul mioritic organizat simbata, la Ateneul Popular "Mr. Gh. Pastia" Focsani, profesorii de literatura sau inspectorii scolari nu au fost prezenti, desi a fost una din putinele ocazii in care puteau discuta pe marginea fenomenului departarii de traditii. Daca gripa aviara a facut imposibila deplasarea invitatilor la munte, pe plaiurile Mioritei, pentru a admira formarea stinei in fata Bisericii si traseul acesteia pina in Dumbrava Vrancei, atunci purtatorii de cuvint ai mioarelor au venit la Focsani.


Zeci de elevi de la scolile din comunele unde Miorita se mai cinta la scoala, insotiti de profesori si rapsozi au fost prezenti la Focsani. Au impresionat prin frumusete si distictie eleva Alina-Cristina Gogorita din comuna Nistoresti, care a interpretat o varianta a Mioritei, dar si copiii de la scoala din Negrilesti, care au scos in lume costume populare originale, vechi de zeci de ani si apoi au cintat si dansat pe tema Mioritei. Acestora li s-au alaturat cercetatori de marca ai folclorului romanesc, dintre care amintim

cunoscutul folclorist, prof. dr. Ioan Ghinoiu, secretar stiintitic la Institutul National de Etnografie si folclor "Constantin Brailoiu". Pentru ca pastoritul a fost ocupatia de baza a umanitatii in drumul ei de la fazele primare catre civilizatia de astazi, au fost invitati si Miljurko Vukadinovici din Serbia si Baky Ymeri din Albania, buni vorbitori de limba romana. "Pastoritul a fost ocupatia de baza a mocanilor. Prin pastorit am mostenit cele mai importante elemente lingvistice traco-dace si tot din pastorit s-au nascut relatiile dintre sate prin periodica pendulare a turmelor intre munte si ses. Din Carpati pina in Crimeia, Moravia si Balcani, pastorii romani au dus cu ei nu doar turmele, ci si cintecul nostalgic al dorului de casa.

Drumul lor era marcat de troite si cruci la marile raspintii. în functie de aceste simboluri crestine, pastorii stiau unde se afla si cit mai au de mers. Singuri in mijlocul naturii pastorii s-au atasat de aceste valori, iar Miorita demonstreaza atasamentul pastorilor la natura inconjuratoare, la astri etc.", a spus in cuvintul sau prof. dr. Ioan Ghinoiu.



"Vrancea arhaica este izolata"


Aceasta a fost concluzia trasa de profesorul sovejan Constantin Macarie. "Nu se mai poate ajunge la Soveja decit cu Internetul. Drumurile au ajuns ruine, am coborit de la munte cu riscul de a ne rupe planetarele. Nici carutele mocanilor nu indraznesc sa mai coboare. Ca judetul nu urca la noi, este vrerea celor care conduc destinele, dar grav va fi cind nu vor mai cobori mocanii dinTara Vrancei la Focsani", a spus Constantin Macarie, unul dintreanimatorii vietii culturale din Vrancea arhaica. Dascalul a precizat

ca singuri, ciobanii, se incumeta inca sa plece la drum indiferent de stare. Profesorul a amintit ca in acest an se implinesc 10 ani de la infiintarea Fundatiei "Simion Mehedinti - Miorita" dar si 160 de ani de la descoperirea Mioritei de catre Alecu Russo, in timpul surghiunului sau de la Soveja. Ca un triumf local, profesorul a adaugat ca a reusit sa reinfiinteze cu ajutorul copiiilor Ansamblul Miorita din Soveja.


Ordinul cavalerilor


Discursuri ca un semnal de alarma au tinut profesorii Virgil Raileanu, Virgil Panait si Oana Pantir. Foarte interesante au fost interventiile in limba romana ale celor doi invitati de la sud de Dunare, Miljurko Vukadinovici din Serbia si Baky Ymeri din Albania. Acestia, ca si scriitorul Gheorghe Neagu, au amintit celor prezenti ca Miorita este o tema universala a culturii si civilizatiei, iar prin aceasta putem reface drumul in sens invers catre radacinile formarii poporului roman, catre perioada cind acest spatiu dintre

Carpati si Coasta Dalmata era locuit de neamurile traco-ilirice. Baky Ymeri, cu cascheta sa americana, a amintit celor prezenti ca romanii si albanezii sint cei mai vechi locuitori ai acestor locuri. Organizatorii manifestarii au fost Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale si Asociatia

Culturala "Duiliu Zmafirescu", respectiv Danut Stoianof si Gheorghe Neagu. Organizatorii au declarat "Cavaleri ai Ordinului Miorita" mai multi invitati, dar si personalitati precum artistele Lina Vetrescu si Maria Murgogi, sotii Albu din Soveja, scriitorul Alexandru Cucereanu si poetul Dumitru Pricop. Dupa seminar, Ansamblul Folcloric "Tara Vrancei" a oferit un spectacol ... mioritic invitatilor.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.