Local

70 de ani de la înființarea Serviciului Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale

Florin Marian Dîrdală
16 aug 2021 1468 vizualizări

Arhivele Naţionale ale României, tărâmul adevărului istoric. Sau locul de unde ne putem apropia, documentar, cât mai mult posibil, de realităţile vremurilor demult apuse. În acest an se va sărbători de către angajaţi o cifră rotundă care priveşte Arhivele Naţionale, străveche autoritate românească, apărută în 1832, dar şi filiala acestei instituţii aferentă judeţului Vrancea, adică 70 de ani de când Arhivele Statului au trecut de la Ministerul Învățământului Public la Ministerul Afacerilor Interne şi 70 de ani de când a prins contur actualul Serviciu Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale, pe atunci intitulat Direcţia Regională a Arhivelor Statului Putna. 

Aşadar, în urmă cu 70 de ani, Consiliul de Miniştri a hotărât prin H.C.M nr 60 /1951 că de zestrea arhivistică a României nu mai trebuie să se ocupe Ministeru Învăţământului Public şi nici chiar Ministerul Culturii, așa cum se întâmplase în secolul al XIX -lea.

În anul 1951, tovarăşii miniştri  Dr Petru Goza, Gh Gh Dej, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Chivu Stoica si I. Chişinevschi au propus Marii Adunări Naţionale, prezidate de către C I Parhon (fost elev al Liceului Unirea Focșani) şi Marin Florea Ionescu, trecerea Arhivelor Statului de la Ministerul Învăţământului Public la Ministerul Afacerilor Interne, lucru care, atunci, nu a fost neapărat în folosul public, ci dimpotrivă, dar, în linii mari, a reprezentat un ajutor pentru dezvoltarea  acestei instituţii, pentru că în noua formulă de lucru a apărut H.C.M nr 472/1951 privind atribuţiile şi normele de funcţionare ale Direcţiunii Arhivelor Statului. 

La acel moment s-a mai stabilit că în conformitate cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne se va avea în vedere întinderea reţelei de instituţii arhivistice din Republica Populară Română, astfel apărând filiale regionale în centrele acestor zone administrative, viitoarele reşedinte de judeţe de după anul 1968. Alte atribuţii ale Arhivelor Statului pot fi urmărite în textul respectivului H.C.M publicat în Buletinul Oficial nr 67 /1951 şi la prima vedere atrage atenţia faptul că documentele nu puteau fi lăsate, în păstrarea instituţiilor care le-au creat, mai mult de 25 de ani..

Aşadar, până in 1989, sub conducerea generalilor, în Arhivele Statului nu se produc mari modificări, poate cu excepţia înfiinţării Fondului arhivistic de stat în 1957 şi emiterea unei Legi amănunțite, anume DECRET nr.472 din 20 decembrie 1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România. 

Din anul 1990, lucrurile s- au schimbat, puţin câte puţin. Înviorată de noii săi directori, civili de această dată, instituţia a încercat să se modernizeze de la an la an, profesorii Ioan Scurtu, Costin Feneșan, Corneliu Mihai Lungu și Dorin Dobrincu punând umărul lor la acest efort și scop În tot acest timp a apărut și s-a îmbunătățit noua lege a Arhivelor Naționale nr 16/1996 republicată 2014  (nu s-au mai chemat oficial ale statului ) din care o importantă și recentă prevedere a dat posibilitatea apariției inițiativei private și în acest domeniu anume operatorii economici autorizati prestatori de servicii arhivistice. Tot de curând a rezultat și Fototeca on line a comunismului precum și colecția digitală a documentelor medievale de pe teritoriul românesc. A mai apărut si un portal electronic arhivistic, care, din păcate, se mișcă uneori cam anchilozat, iar în ultima perioadă un colectiv, organizat de către cei 2 distinși directori din ultimul deceniu, profesorii Ioan Drăgan și Cristian Anita a pregătit mai multe proiecte informatice promițătoare de furnizare în interes public a serviciilor arhivistice  care, în pregătirea tuturor aprobărilor și avizelor necesare, așteaptă în blocstarturi pistolul de plecare.

În legătura cu cei 70 de ani de existență ai S.J.N.VN, lucrurile, aici, sunt mai simple.Instituția a plecat la drum modest cu doi angajați, în anul 1951, a rătăcit prin diferite localuri până în anul 1977 cand s- a instalat în actualul sediu din Focșani, str Dimitrie Cantemir nr 19. Primul ei director s-a numit Constantin Gonceariu urmat de Victor Nămoloșanu, Alexandru Temciuc și din 2006 la zi Petru Obodariu. Numărul de angajați, astăzi, este de 9, dar și cantitatea de arhivă se apropie de 5ooo m  liniari, unitate de măsură specifică domeniului arhivistic ce  semnifică așezarea dosarelor, unul lângă altul, ca într-o bibliotecă, pe o lungime de 5 km,  ceea ce poate însemna că cei 9 bugetari de aici îsi au rostul lor, nefiind, credem, o povară pentru Bugetul de stat, așa cum în anul 2011 guvernul de atunci și președintele jucător al țării  au considerat și au decis ca 2 angajați să-și facă bagajele. Revenind la menirea instituției Arhivele Naționale ale României și la proiectele sale digitale în derulare, probabil că, onor, conducerea de la București poate nuanța mai bine aceste lucruri, dar în esență nu poate fi vorba decât despre eficientizarea seviciilor arhivistice oferite populației, bineînțeles însoțite la pachet, sperăm, de alocarea resurselor materiale și umane, reale, aferente succesului acestui demers.

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.