Ruinele Unirii de la 1859
In timp ce pentru show-ul politic al Unirii de astazi s-a alocat peste un miliard de lei, pentru monumentele Unirii nu s-a dat nici un chior. Focsanii, orasul simbol al Unirii Principatelor, a ajuns orasul ruinelor primului act istoric al Romaniei moderne. în timp ce politicienii joacă astăzi o caragialească horă a rusinii, in Piata Unirii, in fostul Hotel Cimbru, din spatele Bornei de Hotar nr. 47 se adapostesc ciinii si pisicile orasului. Proprietarii imobilelor de epoca sint Consiliul Judetean si Primaria Focsani. CJ a cheltuit 10 miliarde de lei, din banul public, pentru modernizarea sediului PSD, dar nu a gasit citeva sute de milioane pentru a pune o centrala termica la Muzeul de Istorie. Ministerul Integrarii a aprobat pentru Primaria Focsani un megalomanic plan de sistematizare a centrului istoric in valoare de 4,75 milioane de euro. Pentru monumentele istorice, nici un franc.
Din orasul simbol al Unirii de la 1859, Focsanii au ajuns, intr-un secol si jumătate, orasul ruinelor actului fondator al statului roman modern. Nimeni nu-si putea imagina că imobilele incărcate de istorie din anii Unirii vor fi, intr-o zi, demolate sau vor ajunge adăposturi pentru boschetari si ciini vagabonzi. Incompetenta conducătorilor judetului a făcut ca, in 2006, Focsanii să devină un cimitir al monumentelor Unirii. în timp ce in alte state, la monumentele nationale arde continu o flacără vie si străjuie un soldat, pe malul Milcovului, totul este dupa chipul si asemanarea conducatorilor. De frica si pentru a intra in gratia presedintelui Trăian Băsescu, Consiliul Judetean a votat, in 5 minute, jumătate de miliard pentru hora de astăzi. Pentru clădirile Unirii, aflate in propietatea Consiliului Judetean, consilierii PSD nu au votat nici un chior. Cu citeva zile inainte, Consiliul Local Focsani a votat 400 de milioane pentru diferite concursuri legate de acest eveniment. Cu citeva saptamini in urmă tot Consiliul Local a aprobat un plan megalomanic de sistematizare a centrului istoric al orasului, dar nu s-au gindit să protejeze măcar una din clădirile simbol ale Unirii Principatelor, cu exceptia Obeliscului, de teama sa nu cada peste palatul administrativ. S-a dat un miliard pentru imaginea politică a liderilor locali si nici un leu pentru onumente istorice. "Partea istorica a manifestarii care se adreseaza publicului vrincean va costa mai putin de 200 milioane de lei. Celelalte cheltuieli nu se adreseaza marelui public", spune Paraschiv Usturoiu, seful Culturii vrincene.
Comisia Centrală, cărată la prund
Putine clădiri din epoca Unirii au reusit să străbată istoria si să ajungă pină in zilele noastre. Printre acestea se găsea si imobilul din strada Comisia Centrală nr. 72-74. De numele acesteia se leagă actul de nastere al Focsanilor din epoca modernă pentru că, in acest imobil - casele boierului Scarlat Bontas - au demarat lucrările Comisiei Centrale in 1859. în anii care au urmat, clădirea a suferit interventii devenind, in cele din urmă, Arest Comunal, statut care a fost mentinut pină la 1957. Din 1966 pină in 975 imobilul a găzduit Muzeul Unirii. După desfiintarea muzeului, clădirea a trecut pe la mai multe intreprinderi de stat. în cele din urmă a fost cumpărată de omul de afaceri Vălică Epure si cărată,
in 2005, la prund, pentru ca statea sa se darime si a fost declasata de pe lista monumentelor storice. "Imobilul se afla intr-o stare avansată de degradare si nu mai prezenta importantă din punct de
vedere istoric", ne-a spus prof. Venera Arvinte, in momentul demolării imobilului. Au trecut un an de la declasarea imobilului si Ministerul Culturii si Cultelor nu a marcat locul măcar cu o placă, pe care să fie marcat locul unde s-a redactat proiectul primei Constitutii moderne din istoria Romaniei.
Hotelul "Cimbru", la dispozitia celor fara adapost
Borna de Hotar nr. 47, asa cum a ramas in scripte, aminteste că pe malul Milcovului, inainte de 1859, erau doua orase, cu borne de hotar de o parte si de alta si vămi separate. După 1859, aceste vămi au fost distruse ca si bornele de hotar. Faptul ca astazi avem aceasta borna de hotar simbolica se dateaza Ligii Culturale care a hotărit să ridice un monument in memoria acelor timpuri. "în anul 1931, in prezenta istoricului Nicoale Iorga, a oamenilor de cultură din urbe - Al. Arbore, Ion Diaconu - si a politicienilor Putnei, s-a inaugurat, in fata Mănăstirii Sfintul Ioan Botezătorul, Borna de Hotar nr. 47, cu ocazia aniversării a 40 de ani deactivitate a Ligii Culturale. Borna a fost asezată pe locul unde era Borna de Hotar distrusă după Unire, in fata Clopotnitei-Foisor, lingă fostul pod, in fata clădirii Vămii. în timpul lui Simion Dobrovici, din motive numai de ei stiute, comunistii au mutat-o in fata Hotelului Cimbru. A fost
si sfirsitul acesteia", ne-a spus istoricul dr. Victor Bobi. Departe de centrul istoric al municipiului, Borna Hotar nr. 47, este asa cum se vede din imaginea alăturată, in compania ciinilor comunitari. Proprietarul acesteia, Consiliul Local nici nu mai stie de existenta ei. Cit despre Hotelul "Cimbru", cunoscut ca "Vama veche", fostă scoală internat inainte de Unire, devenită Hotel "Cimbru" si, in sfirsit, Postă, acesta a ajuns o tristă amintire din epoca de glorie a Focsanilor, adapostind sub streasina, boschetari si ciini vagabonzi. Putini stiu ca aici a fost primit Al. I. Cuza in drumul sau spre Iasi. Desi imobilul face parte dintr-un plan mai amplu de renovare, initiat de Consiliul Judetean - proprietarul imobilului - si pentru care
s-au aprobat deja 350 mii de euro de la Ministerul Integrarii, nu am putut afla mai multe amanunte privind licitatia si data inceperii lucrarilor.
Palatul Apostoleanu este pe duca
Palatul Apostoleanu este considerat o bijuterie a arhitecturii din secolul al XIX-lea. Ruina, care astăzi este acoperită de melci, adăposteste Sectia de Reumatologie a Spitalului Judetean, dar a fost una din clădirile care a adăpostit cele mai importante reuniuni din perioada care a urmat Unirii. Prin casa boierului Apostoleanu au trecut toate gloriile culturii romane din a doua jumătate a secolului al XIX-lea si din prima jumătate a secolului trecut. Aici s- au intilnit in 1909, delegatii la Congresul "Asociatiei Nationale pentru înaintarea si Răspindirea Stiintelor", pentru a sarbatori jumătate de secol de la actul Unirii. Un deceniu mai tirziu, in aceeasi clădire avea să se semneze celebrul Armistitiul de la Focsani. Nationalizată de comunisti, clădirea a trecut in subordinea spitalului si a decazut. Astăzi, imobilul este revendicat de urmasii familiei Apostoleanu, care trăiesc in Occident, printr-o persoană interpusă si, conform informatiilor noastre, acesta va ajunge in posesia unui om de afaceri local, care habar nu are de istoricul acestei cladiri. Nici pe acest imobil nu există măcar o placă pe care fie mentionat istoricul imobilului.
Amintirile Unirii sint ascunse in muzeu
Una din creatiile comunistilor este mult discutatul "Muzeu al Unirii". "în 1966, cu ocazia vizitei lui Nicolae Ceausescu la Focsani, a trebuit să infiintăm un Muzeu al Unirii. Pentru acest lucru s-a ales imobilul din strada Comisia Centrală nr. 72-74. Deoarece la Focsani nu aveam multe obiecte care să poată "mobila" acest muzeu, am fost nevoiti să umblăm prin toată tara si să achizitionăm obiecte din epoca Unirii, cumpărate cu bani de la autoritătile de partid. Ce nu am reusit să cumpărăm am imprumutat de la alte muzee din tară. Astfel am reusit să alcătuim Muzeul Unirii care a dăinuit pină spre 1975." Odisea acestui Muzeu al Unirii nu s-a oprit aici. "înfiintat in timpul cind director era Victor Nămolosanu, deoarece s-a schimbat destinatia clădirii, din 1975 Muzeul Unirii a fost mutat in Casa Ibraileanu, din fata CaseiAlaci, actuala clădire a Muzeului Vrancei. în timpului directoratului Venerei Arvinte, Muzeul Unirii a fost transferat peste drum in Casa Alaci", ne-a spus dr. Victor Bobi. Fosta clădire a Muzeului Unirii a fost demolata in 2005. Astăzi, la 40 de ani de la infiintarea sa, din Muzeul Unirii nu a mai mai ramas decit o "sectie" in actualul Muzeu al Vrancei. "In Muzeul de Istorie al Muzeului Vrancei, care cuprinde trei momente importante din istoria romanilor - 1848, 1859 si 1877 - am expus o parte din obiectele fostului Muzeu al Unirii", ne-a spus dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancei. Cu toate acestea, documentele care atesta Focsaniul ca centru important al miscarii unioniste, dar si obiectele care au apartinut artizanilor unirii nu sint de ani de zile accesibile marelui public. Exceptind Obeliscul din Piata Unirii, care este reparat periodic, exponatele din fostul Muzeul al Unirii sint printre putinele amintiri din epoca Unirii.
