Apusul evreimii din Odobesti
Una din cele mai mari pierderi a Odobestilor in secolul trecut a fost, fara indoiala, plecarea evreilor. Dupa ce, timp de secole, comunitatea evreiasca a fost sarea si piperul orasului vinurilor, dupa 1940, odata cu inceperea persecutiilor si emigrarea masiva a acestora in Tara Sfinta, Odobestiul a ramas un oras sarac, pe care comunistii l-au redus la statutul de colonie muncitoreasca. Urmele civilizatiei mozaice din orasul de pe Milcov - sinagoga, cartierul evreiesc, Scoala israelita, Baia Rituala - marturisesc peste
timp despre istoria poporului ales din tinutul Vrancei. Astazi, de Ziua Holocaustului, "Ziarul de Vrancea" va prezinta comunitatea din Odobesti, martora a acelor ani tristi.
Putini sint vrincenii care isi mai amintesc de frumusetea de altadata a Odobestilor si de multimea magazinelor si bazarurilor evreiesti din oras, renumite in toata zona. La fel de putine sint cladirile din acele timpuri care au fost demolate si inlocuite cu "blocuri" pentru muncitori, oameni de baza ai "democratiei populare", astazi someri. Nimic nu a influentat mai mult viata din tirgul de pe malul Milcovului in prima parte a secolului al XX-lea ca prezenta vie si colorata a comunitatii iudaice. Cu toate acestea, daca un turist occidental s-ar afla in vizita prin Odobesti nu ar putea gasi doua persoane capabile sa le vorbeasca despre lumea apusa a iudaismului odobestean. Cit despre cimitirele evreiesti si inca frumoasa cladire a sinagogii, ele sint ca niste fantomatice castele scotiene, asteptind scriitorul capabil sa recreeze trepidanta viata a evreimii de la inceputul secolului trecut. în a doua jumatate a Evului Mediu evreii se instaleaza la Odobesti si reusesc printr-o politica abila sa dezvolte afaceri infloritoare. Secolul al XX-lea gaseste aceasta comunitate la apogeul dezvoltarii economice si sociale. Evreii aveau in orasul de la poalele Sarbei un comert infloritor, iar vinul evreilor din Odobesti ajungea pina prin crismele evreilor din Dorohoi, Cernauti si Sank Petersburg. Starea jalnica a prezentului acestor embleme ale trecutului iudaic este imaginea plastica a acestei comunitati ale carei
membri ii poti numara pe degete. Atestati documentar pe malurile Milcovului la sfirsitul secolului al XVII-lea, evreii au fost acceptati de razesii odobesteni si negustorii evrei au format, cu timpul, burghezia acestui oras. Cladirile negustorilor evrei se intindeau din centrul actualului oras pina la periferie, spre
Milcov, un adevarat cartier evreiesc, din care au ramas doar cladirile din jurul sinagogii, citeva imobile in centrul orasului - cladirea Trezoreriei de exemplu - si acelea intr-o stare deplorabila.
Holocaustul evreilor din Odobesti
Situatia infloritoare dintre cele doua razboaie nu a ferit comunitatea de nedreptatile politice suferite si de ceilalti evrei din provinciile romanesti: lipsa cetateniei, dreptul de vot, munca fortata, deportarile. In timpul celui de-al II-lea razboi mondial legile antonesciene s-au aplicat si la Odobesti. Cei mai norocosi participau, iarna la dezapezit si alte lucrari publice sau la fortificatii pe fosta linie de aparare de linga Focsani. Ceilalti au luat drumul pribegiei la munca silnica prin Basarabia, de unde s-a intors doar o parte. "La inceputul razboiului au adunat toti barbatii evrei din Odobesti si - pentru scurt timp - ne-au inchis in sinagoga sub paza militara. Au urmat legile antonesciene care ne-au impus o viata dificila: pina la orele 10:00 nu puteam intra in piata orasului; dupa orele 20:00 nu mai puteam circula prin oras. Iarna eram scosi la dezapezit, vara la maturat strazile. Am sapapat gropile la stilpii electrici din tirg si in toiul iernii mergeam la dezapezit pe drumul Odobesti-Focsani. Ne obligau sa raminem cu saptaminile la Focsani, pe banii si mincarea noastra, la construirea rampei militare. Apoi ne-au dus la Gaesti si mai tirziu o parte a plecat in Transnistria. Era o atmosfera apasatoare, mai ales ca Regimentul 53 Infanterie era incartiruit in Scoala Evreiasca de linga Sinagoga. Am ajuns prin 1944 la cariera de piatra de la Cataloi - Tulcea. 23 august ne-a gasit la intretinerea unui drum strategic al Armatei, undeva pe linga Birlad", ne-a povestit, la umbra anonimatului, unul din ultimii martori ai anilor \'40. Instalarea regimului pro-sovietic si politica de nationalizare a afectat crunt comunitatea evreiasca si asa distrusa de supliciile din timpul celor cinci ani de razboi. In urma Acordului intre Israel si Romania, cei mai multi evrei au parasit Odobestiul, emigrind in Tara Sfinta. Schimbarea regimului in 1989 a deschis portile ultimelor plecari.
Restaurarea cartierului evreiesc
Lucrarile de sistematizare din anii \'80 au distrus o parte a cartierului evreiesc si una din cele doua sinagogi. Refacerea "orasului vechi" ar pune capat deteriorarii singurelor imobile care au ramas din orasul de altadata. "Dorim sa redam orasului aspectul de odinioara, asa cum il mai vedem pe fotografiile de epoca. Avem sansa ca o parte din cartierul evreiesc sa fie in picioare si sa putem reface cel putin o parte din Odobestii de dinainte de razboi. Sigur, este un proiect dificil, care implica un parteneriat intre
Primarie si comunitatea evreieasca, intrucit refacerea acestui cartier necesita o cunoastere atenta a trecutului evreiesc si nu o simpla cosmetizare a cladirilor", ne-a spus Daniel Nicolas, primarul orasului. La acest proiect s-ar alatura si presedintele Comunitatii Evreiesti din Focsani, Mircea Rond. "Gasesc proiectul foarte interesant si sintem dispusi sa-l sustinem. în primul rind am sa incerc sa-i pun in contact cu organizatii evreiesti care sustin proiecte de aceste gen pentru ca o asemenea lucrare depaseste cadrul unui simple restaurari. Nu in ultimul rind o sa contactez comunitatea odobestenilor din Israel, cu care sint in legatura permanent. Anul trecut am participat la Congresul odobestenilor din Tara Sfinta si sint convins ca vor fi sensibili la aceste initiative privind protejarea si restaurarea edificiilor care au apartinut comunitatii", a spus Mircea Rond, presedintele Comunitatii Evreiesti. Interesant
este faptul ca, la plecarea in Israel, evreii erau obligati sa doneze imobilele Primariei. Dintre acestea, doar o mica parte a reintrat in posesia fostilor proprietari. Refacerea acestui cartier ar fi un act de dreptate fata de aceasta comunitate care, dupa ce a fost tirita prin noroaiele Transnistriei, dupa razboi
- in urma unui Acord secret intre Israel si Romania - a fost vinduta si locuintele "confiscate" printr-un act de "donatie".
Prezentul comunitatii odobestene
Pentru a avea o imagine si mai concreta a evreimii odobestene, evenimentele din viata acestei comunitati graiesc de la sine. Astfel, ultima casatorie in aceasta comunitate a fost cea a actualului
presedinte al comunitatii, Mircea Rond, in 1981, adica acum 24 de ani! In 2003 consemnam ultima plecare in Israel, cea a "sifonarului". Anul trecut a avut loc ultima inmormintare si ultimul serviciu religios
important la Sinagoga. Comunitatea evreiasca din Odobesti la acest inceput de mileniu (de fapt trei familii: Reisner, Lupu si Rond), lipsita de o reala viata comunitara in orasul lor si inexistenta din punct de vedere social - asemenea satelor sasesti din Transilvania - unde a ramas cite un batrin,
ici colea, este, pe drept cuvint, o farima dintr-o lume kafkiana si va duce cu ea, dincolo, amintirile si istoria citorva secole care, din nefericire, nu intereseaza pe nimeni. Nimic nu mai aminteste tinerelor
generatii trecutul acestui tirg de negustori, unde nume ca Neiberg, Lozner, Blumen,
Leibovici au ridicat cladiri care dau frumusetea orasului. Nu este exclus ca
ultimile cladiri ce poarta pecetea trecerii acestui neam prin Odobesti sa fie
transformate in depozite sau baruri de vreun afacerist, cum s-a intimplat cu alte obiective
odobestene. Despre evreii din Odobesti vor scrie probabil tot strainii pentru ca pe plaiurile Vrancei la moda sint, de vreo citiva ani, doar "italienii" si afacerile cu lemne si vin. Cimitirele evreiesti cu monumente
funerare impresionante prin grandoare si tinuta, strajuiesc ca niste monumente dintr-o alta epoca intrarile dinspre Valea Milcovului si cea a Putnei.
Caseta:
Istoria Holocaustului
Din 1951 se comemoreaza in Israel, pe 14 aprilie, "Ziua Holocaustului". La Ierusalim s-
a construit un memorial al victimelor, numit "Yad Vashem". Comisia Internationala
pentru studierea Holocaustului in Romania - dupa cercetarea acestui fenomen - in Raportul prezentat de Elie Wisel la 11 noiembrie 2004 presedintelui Ion Iliescu, considera ca, in timpul celui de-al II-lea
razboi mondial, intre 230.000 si 380.000 de evrei au fost ucisi in teritoriile aflate sub
jurisdictie romaneasca. Prin Hotarirea de Guvern nr. 672/2004 s-a instituit ca ziua de 9 octombrie sa fie ziua de comemorare a Holocaustului din Romania. Pe plan international, 5 mai este "Ziua
Holocaustului".
Vrincenii vorbesc azi despre martiriul evreilor
"Ziua Holocaustului din Romania" va fi comemorata la Ateneul Popular "Mr. Gh. Pastia". Organizata de
Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, manifestarea va incerca sa aduca in actualitate o comunitate de care se leaga o parte importanta din istoria Vrancei. "Vom prezenta luni, 10 octombrie, la orele 12:30, cu ajutorul Directiei Judetene a Arhivelor Statului, o expozitie foto-
documentara din fondul arhivistic vrincean.Expozitia va fi urmata de un simpozion despre contributia evreilor la viata economica, sociala si culturala a Focsanilor si suferintele acestora", ne-a spus directorul
Paraschiv Usturoi. Ziua Holocaustului va fi marcata si la Odobesti printr-un simpozion avind ca tema rolul si importanta comunitatii iudaice in viata Odobestilor. In premiera, Primaria Odobesti va organiza, impreuna cu Biblioteca oraseneasca, azi, o manifestare la care vor fi invitati elevii din oras. "Vom invita
atit generatiile care au trait Holocaustul, cit si generatiile care s-au nascut dupa 1989, pentru a crea punti peste timp, incercind sa aratam celor tineri momente mai putin cunoscute din istoria comunitatii evreiesti din oras", ne-a spus Daniel Nicolas, primarul orasului. Organizatorii vor incerca sa-l aduca
pe Lupu Aron, unul din ultimii supravietuitori ai Holocaustului din Odobesti.
