Justitia, bolnava de interese
Justitia este bolnava de interese. Concluzia este rezultatul unei analize intocmite chiar de judecatori si procurori. O parte dintre acestia au infiintat Societatea pentru Justitie, din care fac parte si avocati si juristi. Conflictul de interese este principala "boala" a justitiei, potrivit studiului intocmit, deoarece imbraca mai multe forme: conflictul de interese patrimonial, ideologic, de ordin familial, cu prestigiul actului de justitie. Incepind de la interesele personale si ale familiei, pina la obiceiurile justitiei comuniste transmise pina in prezent, Societatea pentru Justitie face o radiografie cu exemple concrete din ultimii ani a principalelor probleme ale justitiei. Un exemplu al intereselor de tip familial este chiar cel al legaturilor dintre judecatorii care au decis soarta legii privind reforma in justitie la Curtea Constitutionala. Concluzia este ca legislatia nu are criterii de evaluare a gravitatii unui conflict de interese.
Autorii studiului "Justitia (dez)legata la ochi", dat publicitatii de Societatea pentru Justitie, atrag atentia ca judecatorii au probleme in intelegerea notiunii de conflict de interese. Legea sanctioneaza
o parte din conflicte, "ramin insa o serie de conflicte de interese nesanctionate de legea in vigoare, care ramin a fi discutate dintr-o perspectiva morala". Conflictul de interese patrimonial a fost ilustrat de Societatea pentru Justitie cu situatia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care activeaza in paralel si in instantele din care provin. "Aceeasi persoana cumuleaza venituri salariale atit de la instanta cit si de la CSM, ducind in acelasi timp si la scaderea eficientei in ambele demnitati. Pentru a evita acest
conflict, singura solutie este suspendarea membrului CSM din activitatea sa de judecator, inclusiv din functia de conducere atunci cind este cazul", se arata in raportul Societatii pentru Justitiei. De asemenea, un caz de conflict de interes patrimonial este faptul ca magistratii pensionari cumuleaza pensia cu veniturile salariale, deoarece "capacitatea lor de a judeca obiectiv este influentata de a deveni pensionari la o anumita virsta". Conflictul de interese ideologic, se manifesta in justitia romana prin perpetuarea mentalitatilor regimului totalitar. "Judecatorul educat intr-un sistem in care statul are intotdeanuna dreptate imprima si judecatilor sale aceste deprinderi de conformare in fata autoritatii",
se arata in studiul Societatii pentru Justitie. Un exemplu concret este intirzierea de peste cinci ani in introducerea jurisprudentei CEDO in practica judiciara romaneasca, care s-a vazut in luarea deciziei privind casele nationalizate de catre fosta Curte Suprema de Justitie.
Familia "submineaza" justitia
Conflictul de interese cu cele mai grave consecinte asupra justitiei este cel familial, in opinia membrilor Societatii pentru Justitie. Aceasta da exemplu faptul ca, in privinta pachetului de legi privind reforma justitiei, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a inclus si semnaturile unor rude ale judecatorilor de la Curtea Constitutionala. "In mod inexplicabil, judecatorii Curtii Constitutionale sint exceptati de la aplicarea dispozitiilor in ceea ce priveste acest tip de conflict", se arata in studiul Societatii pentru Justitie. Aceasta califica drept o "lipsa de morala profesionala" trecerea cu usurinta peste acest conflict. De asemenea, membrii noii asociatii au o parerere extrem de proasta si in privinta conflictului de interese cu prestigiul actului de justitie, deoarece "sistemul judiciar romanesc este o structura birocratica
centralizata si ierarhica ce descurajeaza actele de independenta a Puterii Judecatoresti". Societatea pentru Justitie sustine ca sint incurajate actiunile de conformare la presiunile interne ale sistemului si ca "exista un conflict evident intre interesul public de realizare a unei justitii impartiale si tentatia judecatorului de a avea o viata linistita si o cariera netulburata". Pentru nerespectarea legislatii privind conflictul de interese in justitie, pedeapsa aplicata unui magistrat poate merge de la suspendarea din functie pe o durata de maximum de sase luni, pina la excluderea din magistratura, cu interdictia de a ocupa orice functie juridica timp de trei ani. Societatea pentru Justitie atrage atentia insa ca legea nu
are criterii de evaluare a gravitatii unui conflict de interese. "In mod rational, sanctiunea trebuie corelata cu prejudiciul adus partilor si/sau perceptiei asupra actului de justitie, precum si cu gradul de
intentie de a fi parte a conflictului", se arata in studiul citat.
.
Societatea pentru Justitiei si-a facut ieri prezentarea
Membrii Societatii pentru Justitiei au sustinut ieri o conferinta de presa de prezentare a asociatiei si a studiului "Justitia (dez)legata la ochi". Vorbitorii au detaliat cazurile prezentate in studiu si au
vorbit despre proiectele de viitor ale asociatiei. "La conferinta de prezentare, Societatea pentru Justitie s-a prezentat ca o initiativa a unor persoane din toate profesiile juridice si in care elementul de
noutate este tocmai aceasta coexistenta a unor persoane cu experiente derivind din profesii diferite", ne-a declarat judecatorul Adrian Neacsu, de la Tribunalul Vrancea, membru fondator al noii
asociatii. Societatea pentru Justitie a sustinut ca reforma in justitie a intrat intr-o criza dupa blocarea de catre Curtea Constitutionala si a cerut demisia tuturor sefilor de instante din tara, pentru ca organizarea concursurilor pentru functiile de conducere sa aiba loc la aceeasi data. Noua asociatie neguvernamentala a fost infiintata in urma unei intilniri de la inceputul lunii august de la Lapusna, in
judetul Mures. Asociatia isi propune sa-i reprezinte, in afara de magistrati, si pe avocati, notari si consilieri juridici. Societatea pentru Justitie are ca obiective asigurarea unei mobilitati profesionale bazata pe merit si performante, imbunatatirea calitatii invatamintului superior juridic, respectarea unor standarde etice care sa elimine conflictele de interese, promovarea unei atitudini active a magistratilor in raport cu interesele cetateanului, asigurarea unei justitii independente fata de interesele politice si
de grup, insa responsabila fata de justitiabili si societate. In perioada imediat urmatoare, asociatia va monitoriza concursurile pentru ocuparea functiilor de conducere din justitie, conflictele de interese si definirea unor stadarde etice si a unor criterii de performanta profesionala in sistemul judiciar.
