Autoritatile, legate la ochi in fata dezastrelor naturale
Autoritatile din Vrancea nu au avut o imagine clara a pericolului inundatiilor, deoarece nu exista o harta a zonelor de risc la nivelul judetului. Asa cum s-a vazut de-a lungul anilor, acesta poate fi distrus de cutremure, inundatii sau alunecari de teren, calamitati care ne gasesc de fiecare data nepregatiti. Toate judetele erau obligate ca pina pe 25 iulie 2005 sa depuna la Ministerul Administratiei si Internelor aceste harti de risc, fapt care nu s-a intimplat. Potrivit Legii 575/2001, consiliile judetene au avut termen trei ani pentru a finaliza hartile de risc de la nivel judetean. Acestea trebuie sa cuprinda zonele care pot fi afectate de inundatii, alunecari de teren si cutremure, unde se pot inregistra pierderi umane si materiale, asa cum s-a intimplat acum doua saptamini. Vrancea prezinta un grad de risc ridicat in toate cele trei cazuri. Unele comune au avut trecute citeva din aceste date pe planurile urbanistice generale. Alti primari nu avut nici un interes sa stie aceste "amanunte", intrucit au acordat autorizatii de constructii in zone usor inundabile. Primarii care vroiau inainte de inundatii sa stie ce pericole ii pindeau puteau afla datele de la CJ. Ion Costeanu, directorul Directiei Tehnice din cadrul CJ, ne-a spus ca absenta unei harti de risc a contat in proportie de 15% in inundatiile care au avut loc. Datorita complexitatii acesteia, va mai dura cel putin un an pina cind Vrancea va avea centralizate pe o harta toate zonele de risc.
Autoritatile din Vrancea nu o harta a zonelor care pot fi afectate de inundatii, alunecari de teren sau de cutremure, desi asemenea dezastre, desi se produc rar, ar putea omori mii de oameni. Legea 575/2001, privind planul de amenajare la nivel national- zone de risc, prevedea realizarea hartilor de risc de catre consiliile judetene in termen de trei ani. Practic, harta cuprinde zonele in care au avut loc estimari cu privire la probabilitatea producerii de pierderi umane si
materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru
un anumit tip de dezastru. Consiliul Judetean Vrancea nu a reusit sa realizeze inca aceasta lucrare, insa nici cei din alte judete nu au facut nimic pina la termenul limita din 25 iulie 2005. Oficialitatile Ministerului Administratiei si Internelor au promis ca, incepind de saptamina viitoare, ii vor trage la raspunde pe responsabili. Lazlo Borbely, ministrul Lucrarilor Publice, a spus la Focsani ca va avea o sedinta cu reprezentantii tuturor judetelor pentru a vedea motivele pentru care nu s-au intocmit hartile de risc. De asemenea, acestea a promis ca se vor acoperi jumatate din costurile planurilor. Vrancea este unul dintre judetele care pot fi afectate in cel mai mare grad de cutremure, inundatii si alunecari de teren. Dupa inundatiile 12-14 iulie, dealurile si muntii Vrancei au inceput sa se surpe si zeci de case sint in pericol la primele ploi. De asemenea, specialistii anunta in urmatorii ani un cutremur asemanator celui din 1977, ceea ce face cu atit mai necesara realizara unei harti de ansamblu a pericolelor care pindesc judetul nostru. Cunoscatorii spun ca inundatii similare celor din 2005 au avut loc si in primavara anului 1970, dar atuncti nu a murit nimeni.
Harta de risc peste cel putin un an
Ion Costeanu, seful Directiei Tehnice din cadrul Consiliului Judetean, ne-a spus ca Vrancea a fost inclusa intr-un program pilot al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru realizarea unei harti de risc la alunecari si inundatii pentru partea de sud- vest a judetului, bazinul riurilor Rimnicu- Sarat si Rimna. Pentru cutremure exista harta de microzonare seismica. Ion Costeanu spune ca pentru riurile Rimna si Milcov exista inca din 1993 date despre zonele inundabile. "Abia anul trecut s-a incheiat programul pilot. In momentul de fata, specialistii cauta un mod unitar pe tara de prezentare a acestor harti", ne-a declarat directorul Ion Costeanu. Potrivit acestuia, o parte din planurile urbanistice generale ale localitatilor contin zonele de risc, insa sint 16 comune, cele opt nou infiintate si cele din care s-au desprins pentru care trebuie facute planuri noi. Potrivit lui Ion Costeanu, datorita complexitatii datelor, realizarea unei harti de risc va mai dura cel putin un an. O problema este ca aceasta va fi foarte mare si din aceasta cauza ar putea fi realizata in format electronic. "Absenta unei asemenea harti a contat putin la inundatiile care au avut loc acum. Daca ar fi sa aproximez, a contat cam in proportie de 15%. Au mai fost si avertizarile care au contat", ne-a declarat Ion Costeanu. Vrancea este mentionata in Legea 575/2001 printre judetele cu risc ridicat sau foarte ridicat atit in privinta cutremurelor, cit si a inundatiilor si a alunecarilor de teren.
Primarii spun ca nu au dat autorizatii in zone de risc
Pagubele au crescut la inundatii din cauza usurintei cu care s-au acordat autorizatii de constructii in zonele inundabile. In zonele de munte, fabricile de prelucrare a lemnului au fost construite in majoritate in apropierea riurilor, pentru a scapa mai usor de depozitele rumegus. In ceea ce priveste casele, in unele comune in care au loc inundatii sau alunecari de teren nu prea s-a mai construit deoarece tinerii care au avut bani au preferat sa se mute in zonele de cimpie. "Nu am apucat sa faca o harta de risc. Oricum, o faceam degeaba, pentru ca aveam risc zero la Putna si chiar Putna ne-a inundat", ne-a declarat primarul din Suraia, Statache Pamfile. "Colegul" sau de la Biliesti, Ovidiu Butuc, ne-a spus ca a realizat o harta de risc la nivelul comunei impreuna cu specialistii SGA. "Nu cred ca s-au eliberat autorizatii de constructie in zonele de risc in ultimul timp. Comuna s-a infiintat in 2004, iar in acest interval nu s-au dat autorizatii din cite imi amintesc. In partea de nord sint 20 de case inundate, care apar pe harta de risc", ne-a spus primarul Ovidiu Butuc. Nici la nivelul comunei Andreeasu nu s-a realizat un plan al zonelor de risc. La aceasta data localitatea este afectatata de fenomenul alunecarilor de teren, care ameninta sa inghita citeva zeci de case la prima ploaie mai serioasa. "Ne-au afectat inundatiile si alunecarile de teren. Avem aproximativ 20 de hectare de teren in comuna afectate. Patru case au fost distruse complet de alunecari, iar 35 de case sint in pericol", ne-a spus primarul Ionel Budeanu. Acesta sustine ca in comuna s-au construit numai sapte case in ultimii zece ani, deoarece tinerii care muncesc in alte tari au preferat sa-si faca case in zona de cimpie.
