Catastrofa inundatiilor a fost anticipata
Cu miinile goale in fata furiei apelor
Autoritatile au avut inca din anul 2000 un raport complet cu privire la pericolul reprezentat de inundatii. Analiza unei comisii de ancheta a Camerei Deputatilor, impreuna cu specialisti in domeniu, a aratat ca Vrancea este printre judetele aflate in permanent pericol din cauza absentei lucrarilor de prevenire a inundatiilor dar, mai ales, din cauza defrisarilor masive care au avut loc in ultimii ani. Nu mai putin de 43 de localitati din judetul nostru au fost mentionate in raport ca fiind in pericol de a fi inundate la fel cum s-a intimplat la Vadu Rosca. In ultimii 15 ani nu s-a facut aproape nimic pentru a inlatura pericolul unor ploi torentiale, iar ceea ce s-a realizat inainte de 1990 a fost furat sau distrus in cea mai mare parte. Raportul mentioneaza ca principala cauza a inundatiilor taierea masiva a padurilor, care au efect pe termen lung. De altfel, in Vrancea se resimt la aceasta data efectele defrisarilor care au avut loc la inceputul secolului trecut. Trebuie mentionat ca Romania ocupa primul loc in Europa la terenuri degradate, iar in Vrancea 10% sint terenuri afectate de eroziuni.
Optimismul afisat de autoritatile locale ca in Vrancea nu erau posibile inundatii de genul celor din Banat a fost contrazis inca din anul 2000 de un raport al Comisiei speciale a Camerei Deputatilor privind investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore, urmate de pierderi de vieti omenesti, generate de ploi torentiale, cazute in unele zone ale tarii. Vrancea a fost inclusa intre judetele cu risc major de producere a inundatiilor, dar, cu toate acestea, autoritatile nu au luat nici un fel de masuri. Chiar in timpul inundatiilor catastrofale din Banat, intrebat daca Vrancea ar face fata unei asemenea revarsari a apelor, prefectul Ion Oprea declara ca vrincenii nu au de ce sa se teama, pentru ca apele nu-i pot lovi atit de violent ca pe banateni. Nici ofiterii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Vrancea nu pareau la curent cu riscurile de inundatii, din moment ce au declarat in "Ziarul de Vrancea" din 30 aprilie 2005 ca riscul este destul de mic. In plus, "Ziarul de Vrancea" a atras atentia atunci ca Protectia Civila nu are decit o singura barca pneumatica pentru operatiuni de salvare, si aceea gaurita. Iata ca timpul a demonstrat ca si Vrancea poate fi acoperita de ape, iar autoritatile nu au fost pregatite sa faca fata si sa salveze oamenii. Ramine ca organele de ancheta sa stabileasca cine va raspunde pentru cei 16 morti luati de ape in Vrancea.
Unde exista risc de inundatii
Potrivit situatiei zonelor expuse riscurilor naturale cauzate de ploile torentiale si scurgerilor de pe torenti, pusa la dispozitia autoritatilor inca din anul 2000, in judetul nostru au fost identificate noua astfel de zone: Motnau, Milcovelu, Gugesti, Vulturu, Golesti, Cotesti, Cirligele, Urechesti si Dumbraveni. Dupa cum se stie, satele Mircestii Vechi, Radulesti, din comuna Vinatori, si Vadu Rosca, din comuna Vulturu, au fost acoperite de ape, la Motnau si Milcovelu zeci de gospodarii au fost distruse si se afla in continuare sub amenintarea alunecarilor de teren. Cauzele riscurilor din aceste zone erau avariile la constructiile existente, viiturile mari si poduri si podete subdimensioante. Pericolul ar fi putut fi inlaturat prin lucrari de corectare a torentilor si impaduriri. De asemenea, s-a realizat si o situatie a zonelor expuse riscurilor naturale cauzate de ploi si revarsarea cursurilor de ape. In Vrancea, unde sint 28 de cursuri de apa, 43 de localitati au fost incluse pe lista celor care ar fi putut fi afectate de inundatii. Cauzele erau reprezentate de viituri in amonte si locale, eroziuni la mal, poduri si podete subdimensionate, colmatari, vegetatie in albia minora. In judetul Vrancea reteaua hidrografica are o lungime de 1.794 km. Principalul colector al bazinului hidrografic este riul Siret, care are o lungime totala de 559 Km, din care 114 pe teritoriul judetului Vrancea. Odata la citiva ani, debitele riurilor ating valori de zeci si chiar sute de ori mai mari decit cele medii multianuale, provocind inundatii. In timpul inundatiilor din 13-14 iulie, Siretul a atins debite istorice, care se intilnesc odata la 500 de ani. Numai uzina hidroelectrica de la lacul de acumulare Calimanesti a deversat un volum de apa de 5000 m3/s, ceea ce a dus la cresterea cantitatii de apa din aval.
Bazinele riurilor s-au transformat in peisaje selenare
Defrisarile masive din tara noastra i-au adus nedoritul loc de fruntasa in Europa in ceea ce priveste terenurile degradate. Efectele inundatiilor ar fi putut fi mult mai mici daca bazinele hidrografice ar fi fost impadurite. "Versantii si bazinele de receptie ale cursurilor de apa sint sfirtecate de eroziuni, alunecari, ogase si ravene. Efectele acestor practici au condus la transformarea unor zone intregi, din tinuturi bogate si infloritoare, in peisaje selenare, asa cum sint cele din bazinele hidrografice ale riurilor Putna, Milcov, Buzau, Bistrita, Dimbovita, Arges, Somes, Crisuri, Aries, Olt s.a.", se arata in raportul Comisiei de ancheta a Camerei Deputatilor. Disparitia padurilor are efecte pe termen lung, iar inundatiile care au provocat pagube de mii de miliarde de lei in Vrancea isi au radacinile in defrisarile care au avut loc inca de la inceputul secolului trecut. Catastrofele care au lovit si vor mai lovi tara noasta sint datorate in principal disparitiei padurilor si eroziunii solurilor. In concluziile raportului se recomanda ca fondul forestier sa fie imbogatit cu pina la 40% din suprafata tarii. De asemenea, autorii raportului propuneau o legislatie mult mai severa pentru gestionarea corespunzatoare a padurilor retrocedate fostilor proprietari. O alta propunere viza refacerea drumurilor forestiere distruse si construirea altora noi. Potrivit secretarului de stat in Ministerul Agriculturii, Vasile Lupu, pina la sfirsitul anului trecut 95.000 de hectare de padure au fost taiate masiv, mult peste posibilitatea de regenerare a padurilor. Acesta a anuntat ca a inceput verificarea modului in care au fost intocmite si aplicate studiile de amenajare a fondului forestier, dupa ce au fost semnalate unele nereguli. La nivel national, suprafetele defrisate in totalitate in mod ilegal se ridicau, in 2004, la circa 30.000 hectare de padure, din care 2.000 hectare in judetul Bacau si 1.400 hectare in Vrancea.
Ce trebuia facut
Din elicopterele care au survolat Vrancea in aceste zile s-a vazut cum pamintul a plecat la vale, cu tot cu apa, in zonele de deal si de munte, unde s-a taiat masiv. "Cauzele principale care au stat la originea catastrofelor naturale privind inundatiile, alunecarile de teren si degradarea solului le reprezinta, fara indoiala, volumul mare de precipitatii cazute intr-un interval de timp relativ scurt, combinate uneori si cu topirea brusca a zapezilor. Dar, reducerea drastica a padurilor si a vegetatiei forestiere in ansamblul ei, sistarea sau neinceperea unor obiective de investitii dupa anul 1990, privind acumularile de apa, regularizarile si indiguirile, combaterea eroziunii solului, corectarea torentilor si amenajarile in complex a bazinelor hidrografice, neasigurarea fondurilor necesare pentru intretinerea periodica a celor puse in functiune, subdimensionarea unor poduri si podete, amplasarea neautorizata a unor constructii in albiile minore ale riurilor etc., au constituit tot atitea cauze pentru amplificarea catastrofelor naturale, soldate cu pierderi de vieti omenesti si mari pagube materiale", este concluzia raportului. Raportul din anul 2000 nu s-a soldat cu masuri concrete, asa cum s-a vazut la inundatiile catastrofale din acest an. Aceasta nu l-a impiedicat pe "marele" specialist dr. Vasile Pintile, aflat la conducerea SGA din anul 1990 pina la inceputul acestui an, sa se transforme intr-o trimbita a PSD-ului din care face parte si sa acuze actuala putere ca nu a gestionat corespunzator criza inundatiilor din judet. Efectele apelor revarsate ar fi putut fi mult mai mici daca in Vrancea, ca si in celelalte judete, se intretineau si se faceau lucrari noi pentru prevenirea inundatiilor, iar legea se aplica si in cazul celor care au ras padurile judetului, sub umbrela politicienilor locali si cu complicitatea celor trebuiau sa le pazeasca. Anchetele care se fac cu atita tam-tam in aceste zile vor scoate, poate, la iveala vinovatii, insa ramine de vazut daca actuala putere va face ceva concret sau se va limita la anchete si simple rapoarte.
"Nu se pune problema unor dezastre in Vrancea"
Declaratia prefectului Ion Oprea pe 30 aprilie 2005
Prefectul Ion Oprea ne-a declarat, pe 29 aprilie 2005, in timpul inundatiilor din Banat, ca in judetul Vrancea nu se poate vorbi de dezastre provocate de inundatii, in urma ploilor abundente. "Impotriva furiei naturii nu te poti impotrivi, eventual sa incerci sa fugi din calea ei sau sa incerci sa repari daunele dupa, acolo unde e cazul. Totusi, in Vrancea nu se poate vorbi despre dezastre provocate de inundatii, ele pot fi, dar izolat, nu ca in cazul judetului Timis", a declarat Ion Oprea. Totusi, recunoastea prefectul, in cazul in care se va intimpla, Protectia Civila dispune de "cazarmament" destul de precar, avind in vedere ca nu detine decit o barca, si aceea de cind lupul era catel.
Nici pompierii nu credeau ca vom fi inundati
Pompierii vrinceni spuneau in timpul inundatiilor catastrofale din Banat ca posibilitatea ca in judetul nostru sa se produca inundatii similare celor din judetul Timis este destul de mica. "Clima, dar in special relieful din Vrancea nu pune probleme asemanatoare celor din vestul tarii. Inundatii de genul celor din Timis sint excluse la noi. Pot fi inundate zeci de case, dar nicidecum localitati intregi si evacuata toata populatia acestora. Pericol ar putea exista pe riul Milcov, Siret, Putna sau Rimnicu Sarat. In asemenea situatii conteaza operativitatea cu care se intervine. Daca ar veni viitura, ideal ar fi sa intervenim cu elicoptere sau platforme, pentru evacuarea sinistratilor. Din pacate, in aceste cazuri, bunurile materiale nu pot fi salvate. Doar cele de valoare si de dimensiuni mici", ne-a spus colonelul Titi Dochia, purtatorul de cuvint al Inspectopratului pentru Situatii de Urgenta Vrancea, in ziua de 29 aprilie 2005.
