Boteitul oilor, intre folclor si tranzitie
La sfirsitul lunii mai, in tinutul Vrancei, ciobanii si turmele primesc binecuvintarea satului pentru a porni in transhumanta. Chiar daca a suferit modificari in timp, obiceiul s-a pastrat in comunele montane si marcheaza inceputul anului pastoral. Spectacolul alcatuirii stinilor si negocierea intre proprietari si ciobani a avut loc ieri in fata tuturor satenilor din Negrilesti, la initiativa Centrului Judetean de Conservare si Promovare a Traditiei Populare Vrancea. Dincolo de festivismul manifestării, reprezentantii ciobanilor au ridicat problema acută a lipsei unui sistem de colectare a produselor: lapte, cas, lină. O altă problemă care pune in pericol existenta oieritului in Vrancea o reprezinta lipsa pasunilor, care au fost invadate de vegetatie forestiera.
Boteitul oilor s-a desfăsurat ieri, la Negrilesti, continuind o traditie de care se leagă existenta insăsi a acestor comunităti de vrinceni. Sute de localnici s-au adunat duminică dimineata, cu mic, cu mare, in fata Bisericii pentru a astepta sosirea turmelor, pregătite să plece - cum au făcut-o de secole strămosii negrilestenilor - pentru citeva luni, in munti. Precedată de o horă animată de Ansamblul Folcloric "Tara Vrancei", turmele, in frunte cu cei mai virstnici ciobani, au ajuns spre orele prinzului, insotite de blinzii ciini ciobănesti la poarta Bisericii, repetind obiceiuri mosteniste din timpuri imemoriale. în aplauzele localnicilor - spectatori la acest moment crucial al transhumatei, preotul a binecuvintat turma si ciobanii, stropind-o cu aghiazmă pentru a o feri de vitregiile vremii si de stihiile pădurilor. Sub privirile curioase ale copiilor, turmele si bacii au plecat apoi spre locul unde urmau să-si instaleze stinile pină la venirea frigului de toamnă. A urmat un program artistic, dupa care s-a mers la stină, in punctul Dumbrava, lingă monumentul inchinat lui Stefan Cel Mare, in dealul de deasupra comunei, pentru a asista la mulsul oilor si pregătirea casului. "Mocanii nostri nu s-au lăsat de ocupatia străbună a oieritului. După desfiintarea obstei, sub comunisti, au plecat prin tară, pe la CAP-uri si IAS-uri, luind cu ei si oile lor. A fost o formă dificilă de păstrare a păstoritului traditional. Obstea comunei are 624 ha păsune, intinse pe trei comune: Negrilesti, Nistoresti, Tulnici. încercăm, prin aceste momente, revigorarea traditiei si reintrarea intr-un ciclu ancestral, uitat in parte in a doua jumătate a secolului trecut", ne-a spus primarul comunei Negrilesti, Ion Văsuian.
Oile mocanilor nu mai au unde sa pasca
Văzut ca spectator, "boteitul oilor" este un spectacol plăcut si dă impresia unei lumi din povesti. Realitatea pe care o trăiesc proprietarii oilor este diferită. "Ne-am luat păminturile pentru care au pătimit părintii nostri si am reusit să refacem obstea din Negrilesti. Problema este că, din cele 624 ha de păsune, bună parte este impădurită si, pentru cele peste 3500 de oi ale obstei, nu avem suficiente suprafete de păsunat. Pe hirtie este de ajuns, in realitate, pădurile au pus stăpinire pe intinsul păsunilor si despăduritul unui ha costă 50 milioane de lei. Nu mai vorbesc despre formalitătile necesare pentru a face acest lucru. După nationalizarea din 1948, statul ne-a luat păsunile si in citiva ani au ajuns de izbeliste. Nu sintem săraci, dar nu avem bani să aducem păsunile la ceea ce au fost acum 50 de ani. Stăm prost cu distributia. Avem lapte si nu avem cum să-l valorificăm. îl facem cas afumat si-l vindem cum putem, cind putem, pe ici, pe colea. Imginati-vă că pe an o oaie dă cel putin 6 kg de cas si 1 kg de urdă. Or, un kg de cas costă 70 de mii lei si unul de lapte, 7.500 de lei. Nu mai vorbesc de lină, pe care nici nu ne mai vine să o colectăm. Tunsul unei oi este de 20 de mii lei si un kg de lină costă cam tot atit. în medie, după curătare ramine un kg de lină/oaie. Mai bine nu le mai tundem", ne-a spus, revoltat Dumitru Văsuian, presedintele Obstei Negrilesti. Aceleasi probleme ni le-a confirmat si Georgică Nistor, membru al Asociatiei Crescătorilor de Ovine din Vrancea, "Miorita", seful stinii obstei Negrilesti, un om cu experientă, care de zeci de ani practică această meserie si care caută solutii pentru iesirea din criza.
Ciobanii au fost uitati de autoritati
Pe lingă partea folclorică a manifestării, a existat si o participare din partea citorva institutii de profil din judet, interesate de starea genetică a ovinelor si de problemele ciobanilor. "Sintem aici pentru a sustine crescătorii de animale si a constata pe viu situatia păstorilor vrinceni, acum la inceputul sezonului. încercăm să-i sfătuim si să-i ajutăm să amelioreze cele două rase de ovine existente in acest loc: turcana si tigaia ruginie. Există, din ce in ce mai mult, o rasă metisă, iesită din incrucisarea celor două. în situatia actuală, cind lina nu mai are nici o valoare pe piată, ne străduim să ameliorăm productia de carne si lapte, evident si calitatea acesteia. Trebuie să tinem cont si de obiceiuri si rase noi, aduse pe aceste plaiuri in ultimele zeci de ani de către păstorii negrilesteni, peregrini in timpul comunistilor pe alte meleaguri, in particular in zona Sibiului", ne-a spus dr. ing. Dan Lăzărescu, director executiv adjunct al Unitătii pentru Ameliorarea Reproductiei in Zootehnie din cadrul DADR Vrancea. Chiar institutii de invătămint superior din domeniul agroturismului au tinut să participe la boteitul oilor. Organizat de Primăria Negrilesti si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, "Boteitul oilor", una din putinele manifestări interesante, din punct de vedere economic, din Vrancea arhaică, a fost pur si simplu nebăgată in seamă de politicienii cu girofaruri din Focsani, asteptati sa afle despre problemele ciobanilor. Nici politicienii PSD-ului, nici ai Aliantei D.A. nu s-au ostenit să urce printre mocani, să le asculte păsurile si să constate că Vrancea nu-i doar tara celor din fabricile de confectii, Vrancea este o tară bogată, in care laptele este dat la ciini si lina aruncată prin scaieti. Importăm lină din Australia pe bani grei si mocanii dau lina aproape degeaba, dupa cum s-au vaitat oierii. Patronii supermarket-urilor cu pungi plătite din banii cumpărătorului - Zanfir, Mara - ar putea cumpăra laptele si casul mocanilor vrinceni la preturi ieftine, nu doar importuri comunitare, din care trăiesc comisionarii interni si externi. Boteitul oilor la Negrilesti ne-a arătat o altă Tară a Vrancei, o tară plină de bogătii si prunci in straie de sărbătoare. Din nefericire, in acest an, sărbătoarea a fost mai tristă si mai săracă in manifestări pentru că nu au mai fost alegerile locale. Nici măcar anemicele posturi de televiziune locale nu au gasit bani de benzină sau bunavointa să urce pină la Negrilesti. Daca anul trecut se dădeau la TV local lungi reportaje cu bennere PSD de la "Boteitul oilor", acum au stat linistiti asteptind anticipatele lui Traian Băsescu.
