Bani pentru afacerile rromilor din Marasesti
Proiectul implementat de Programul Natiunilor Unite pentru
Dezvoltare in orasul Marasesti, in comunitatea de rromi, a presupus,
pe linga educatie sanitara, cursuri de recalificare profesionala,
planing familial, instruire in utilizarea calculatorului de catre tineri si
un serviciu de consiliere antreprenoriala. Prin intermediul acestui
curs, specialistii au oferit idei si consiliere tuturor celor care au dorit
sa demareze o afacere serioasa. Initial, peste 15 candidati din etnia
rroma au fost selectionati pentru acest curs de consiliere
antreprenoriala. Cinci dintre ei si-au manifestat clar interesul si
dorinta de a dezvolta o afacere care sa se plieze pe contextul
actual de dezvoltare al orasului Marasesti. Acestia au trebuit sa
intocmeasca un plan de afaceri viabil, iar in urma selectiei au primit
finantare dore trei proiecte, cu cite o mie de dolari veniti din fonduri
nerambursabile. "Proiectele initiate de cei trei cetateni de etnie
rroma s-au desfasurat la nivelul mediului de afaceri al orasului
Marasesti. Unul dintre cetatenii implicati in acest proiect a ales sa
dezvolte o afacere cu mic mobilier, un altul sa faca o mica ferma,
unde sa creasca bovine si porcine. Acesta are si un teren in arenda,
unde poate cultiva plante pentru hrana animalelor si a facut si un
proiect pentru a primi furaje. Al treilea program antreprenorial a luat
in calcul faptul ca orasul Marasesti nu dispune de incalzire centrala si
incearca sa practice niste servicii pentru furnizarea lemnului de foc",
a spus Marcel Ristea, unul dintre coordonatorii Proiectului Centrului
de Sprijin Social pentru Rromi. In orasul Marasesti traiesc peste
4.000 de cetateni rromi, dintre care doar 264 s-au declarat la
recensamint ca apartinind acestei etnii. Multi nu si-au declarat
apartenenta din cauza ca nu cunosc limba rromani si multi chiar se
tem de nou. Insa, prin programul Natiunilor Unite s-au schimbat
mentalitati si s-au deschis noi cai de comunicare intre autoritati si
membri din comunitatea de tigani. Asemenea proiecte de sprijin
social vor mai fi implementate, mai ales ca acum s-a creat
precedentul. "Prin proiectul acesta am constientizat ca cei din etnia
rroma se pot ajuta si singuri, prin implicarea lor activa. Nu neaparat
prin rezolvarea problemelor, ci mai ales prin cautarea unor solutii
impreuna. Nu ne vom opri aici, am invatat sa accesam fonduri
straine si vom continua", a spus Camelia Cotun, reprezentantul
Prefecturii Vrancea in acest proiect.
