Roman mort de munca nu exista
Proaspat intors din Tara soarelui rasare, seful Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA), Ioan Rosu, nu a mincat carne de sarpe, insa e hotarit sa-i determine pe fermieri sa se asocieze ca sa poata supravietui. Ioan Rosu ar dori ca micile asociatii de fermieri sa devina mai multe si mai puternice pentru a-si negocia pretul la carburanti, piese de schimb, substante sau materiale agricole. Seful consultantilor agricoli vrinceni crede ca traducerea cuvintului japonez "Kalosi", care inseamna "mort de munca" nu va fi niciodata folosit de romani. Directorul Ioan Rosu a fost in Japonia impreuna cu alti trei specialisti in agricultura la invitatia statului nipon. Costurile de calatorie si cursurile au fost suportate de statul japonez. La instruire au participat specialisti in agricultura din China, Thailanda, Indonezia, Cambogia, Vietnam si din citeva state africane.
Pledoarie pentru asociere
Timp de 21 de zile, seful OJCA a urmat cursuri generale despre asociatiile de agricultori la Centrul Jiko Japan International Cooperation Ajuby -Tsukuba si la Institute for the Developement of Agriculture Cooperation in Asia de la Idaka. Ioan Rosu s-a intors in Romania cu doua diplome si cu o multime de idei pe care vrea sa le aplice. Printre acestea se numara organizarea unei intilniri cu membrii celor 15 asociatii de agricultori din judet, precum si cu alti specialisti si producatori interesati sa aplice metodologia japoneza in materie de asociere. O alta propunere ar fi crearea unui sistem de achizitii avantajos pentru toti fermierii asociati. Aceasta va insemna ca reprezentantii asociatiilor reunite pot negocia cu furnizorii de substante pentru agricultura, detinatorii de utilaje, producatorii de motorina tarife convenabile. "Cooperativa de la Hadanu, la care am facut cursurile, are 9000 de membri. Reprezentantii acesteia negociaza substantele chimice care se folosesc in agricultura cu marii producatori si obtin pretul cel mai convenabil pentru fermieri, in asa fel incit acestia sa nu munceasca in pierdere, iar firma care ofera produsul sa aiba asigurata desfacerea pe o perioada de un an", a spus seful OJCA. Potrivit acestuia, fermierii japonezi isi negociaza la singe produsele, iar asociatiile isi au propriile magazine de desfacere. Ioan Rosu sustine ca asocierea micilor fermieri din Vrancea este
buna nu numai pentru atragerea fondurilor structurale, cit mai ales pentru supravietuirea fermelor.
Sa cazi lat de munca
O alta componenta care ar putea fi adaptata asociatiilor locale de agricultori este asigurarea unei piete a serviciilor, aducatoare de profit. "Cooperativa de acolo este un model care s-ar putea adapta si in Romania. Anul trecut au avut un profit de 6 milioane de dolari. Aceasta in afara de salariile membrilor cooperatori care se cifreaza la 3000 de dolari pe luna. Cele 6 milioane s-au impartit la sfirsitul anului intre membrii asociatiei. Poate ca nu e mult, dar e o suma peste salariul pe care il au lunar. In cadrul aceleiasi cooperative s-au creat tot felul de servicii care pot aduce profit asociatilor, servicii care merg de la imobiliare, camine de ingrijirea batrinilor, pina la servicii funerare", ne-a declarat Ioan Rosu.
Know-how-ul dobindit de iginerul Ioan Rosu in Japonia va fi impartasit agricultorilor din asociatiile vrincene printr-un curs sustinut la nivelul OJCA. In pofida cunostintelor capatate in Tara soarelui rasare, directorul crede ca cel mai greu se poate importa in Romania mentalitatea nipona. "Putem aduce in tara tehnologie, experti, specialisti care sa ne ajute, sa ne invete sa punem pe picioare o astfel de asociatie, dar mentalitatea japoneza n-o putem importa. Acolo oamenii muncesc 10-17 ore pe zi. In japoneza exista un cuvint care inseamna mort de munca. In Romania cred ca acest cuvint nu va avea prea curind corespondent", a concluzionat Ioan Rosu. (Doina GANEA)
