Local

Afacerile lui Cosor cu aurul verde

Mihai Boicu
5 mar 2007 6886 vizualizări
14.000 hectare din judetele Vrancea, Galati si Bacau, adica peste 140 de kilometri patrati, sint cerute in numele mostenitorilor unor mari familii de boieri de catre Maricel Cosor, un afacerist din comuna Brosteni u dosarele sint discutate intr-un virtej de acuzatii u Politia verifica documentele, s-au facut acuzatii de presiuni politice "portocalii" in favoarea lui Cosor, membru PD, si s-au inaintat mai multe plingeri la DNA u "aurul verde" al marilor boieri se va transforma in milioane de euro pentru cine va pune mina pe exploatarea lui

Padurile, cea mai mare avutie a judetului, sint miza celor mai importante jocuri de culise de la inceperea retrocedarilor in 2005. In luptele pentru acapararea miilor de hectare de padure care vor fi inapoiate urmasilor marilor boieri sint implicate persoane importante din toate domeniile, care actioneaza de cele mai multe ori prin intermediari. Maricel Cosor, un controversat afacerist din Brosteni, cere 14.000 de hectare de padure in Vrancea, Galati si Bacau in numele unor fosti boieri, printre care si Apostoleanu, care se trage dintr-un fost negustor de matasuri fine ajuns dregator la Curtea Moldovei, in 1840. Numai in Vrancea, procuratorul revendica 11.500 de hectare, adica 7% din padurea judetului. O mare parte din aceasta suprafata este ceruta in baza unui

testament olograf incheiat in Elvetia, a carui autenticitate este verificata acum de Politie. Maricel Cosor spune ca intelegerea cu mostenitorii este sa le exploateze padurile dupa retrocedare, fapt care a stirnit ingrijorare printre rivalii sai in ale afacerilor cu lemn dar si in rindul autoritatilor care se tem pentru integritatea padurii. Cu toate ca este membru PD, Cosor sustine ca ar fi primit de mult padurile daca avea sprijin politic si nu s-ar mai judecat cu comisiile de aplicare a legilor fondului funciar din cele trei judete. Laurentiu Dumitrache, seful Directiei Silvice, a acuzat intr-o sedinta a Comisiei judetene ca sint parlamentari care fac presiuni pentru a-l ajuta pe Cosor, insa dupa aceea a negat spusele consemnate in procesul verbal. Comisia judeteana a suspendat de doua ori validarea retrocedarilor, ultima oara in ianuarie, din cauza unei anchete DNA. Maricel Cosor ne-a spus ca a fost audiat pentru acuzatia ca ar fi intermediat vinzarea unor paduri catre subprefectul Dragos Mircea, care neaga acest lucru.


Padurile din Vrancea au reprezentat in ultimii 17 ani sursa aparitiei peste noapte a unor averi imense, pentru care nimeni nu a fost tras la raspundere din cauza sumelor si a persoanelor implicate. De un an si jumatate, centrul de greutate al afacerilor cu "aurul verde" s-a mutat in jurul retrocedarilor in baza Legii 247/2005, care prevede ca se inapoiaza toate suprafetele de paduri avute inainte de instaurarea comunismului. Zeci de mii de hectare sint revendicate acum de urmasii marilor familii de boieri. Deoarece in marea majoritate a cazurilor este vorba de persoane in virsta sau plecate de mult din judet, mostenitorii au fost "vinati" fie pentru a-si vinde padurile dupa retrocedare, fie pentru a-si numi procuratori care au legaturi cu persoane influente pe plan local. Maricel Cosor, un afacerist obscur pina acum, cere 14.000 hectare in trei judete, Vrancea, Galati si Bacau, din care 11.500 de hectare

numai in judetul nostru. Afaceristul a umplut paginile ziarelor locale de cind a ajuns sa-i reprezinte pe mostenitorii familiei Apostoleanu: Tatiana Cecilia Apostoleanu, care locuieste in Elvetia, si matematicianul Gheorghe Leonida Gussi din Bucuresti. Familia Apostoleanu este una din cele mai vechi din istoria moderna a orasului Focsani de Moldova, dupa Unirea din 1859, alaturi de cea a Stamatinestilor si a Dascalestilor. Numai urmasii Apostoleanu au de primit peste 10.000 de hectare de padure in cele trei judete, din care peste 5000 in Vrancea. Daca Maricel Cosor va pune mina pe padurile revendicate, atunci va deveni cel mai important jucator din domeniul exploatarii lemnului. Cele

11.500 de hectare pe care le cere in Vrancea reprezinta 2,8% din suprafata totala a judetului, adica de trei ori intinderea Focsaniului, sau 7,5% din suprafata impadurita. Cum padurile au fost exploatate mult peste limita legala in ultimii ani, este foarte posibil ca padurile procuratorului Cosor sa reprezinte peste 10% din suprafata impadurita.


Cosor despre boieri: "M-au gasit ei"


Tatiana Cecilia Apostoleanu are mai mult de jumatate din averea familiei Apostoleanu, iar restul se imparte intre Serban Nestor Cincu si Gheorghe Leonida Gussi, potrivit arborelui genealogic al familiei, de la inceputul secolului XIX pina in prezent, si din actele prezentate de Maricel Cosor. Multa lume se intreaba cum a ajuns Cosor in legatura cu urmasii familiei Apostoleanu. "Nu i-am gasit eu, m-au gasit dinsii. Eu le-am cumparat niste padure, 40 de hectare, linga Buciumeni, Galati, prin 2003 sau 2004. M-au contactat si mi-au cerut sa-i reprezint. Dinsii nu vor sa vinda padurile, vor sa le exploateze. Am facut contract cu dinsii, mi-o lasa in administrare", ne-a explicat Maricel Cosor. Afaceristul spune ca urmasii familiei Apostoleanu l-au recomandat la rindul lor si mostenitorilor altor familii de vaza. Pe lista lui Maricel Cosor si a fiului sau, Alexandru, se mai afla: Petru Serban Sturza, Constantin Lahovary si Ioana Sofia Barbaresso. Acesta sustine ca au fost persoane care au incercat sa-i "fure" clientii, promitindu-le ca-si vor primi padurile cu conditia sa le vinda lor, insa spune ca nu stie

cine sint cei care au facut "ofertele". Maricel Cosor ne-a declarat ca intentia sa este sa faca un ocol silvic privat, care sa expoateze padurile boieresti.


Un testament olograf, cheia mostenirii


Tatiana Cecilia Apostoleanu detine cea mai mare parte din mostenirea de peste 10.000 de hectare a familiei sale. Revendicarile se bazeaza pe testamentul lui Dan Apostoleanu, incheiat pe 14 iulie 2000, la domiciliul din Lausanne, Elvetia. "Nesilit de nimeni si in deplinatatea facultatilor mele mintale, inteleg sa dispun de bunurile mele ramase dupa moartea mea si doresc sa o numesc pe sotia mea, Apostoleanu Tatiana Cecilia, legatara universala a tuturor bunurilor mele mobile si imobile", se arata in testamentul scris de mina, pe o coala A4. Dan Apostoleanu a murit pe 21 septembrie 2000, iar pe 17 octombrie

2000 s-a incheiat certificatul de legatar nr. 103, la notarul public Lidia Seceleanu, din Bucuresti, prin care se stabilea masa succesorala. IPJ Vrancea a inceput o ancheta in acest caz, iar recent a primit si un dosar de la DNA, sectia Galati, in care un alt mostenitor, Serban Nestor Cincu din Elvetia, contesta

autenticitatea testamentului. Politistii vrinceni au cerut Inspectoratului General al Politiei Romane formarea unei comisii rogatorii care sa stabileasca autenticitatea documentelor care stau in baza certificatului de legatar. Daca nici astfel nu se va clarifica situatia, IPJ va solicita prin Europol verificarea documentelor din Elvetia.


Procese pentru intirzieri


Cererile depuse de Maricel Cosor in numele mostenitorilor au ajuns la inceputul anului trecut pe masa Comisiei judetene de fond funciar. Afaceristul se plinge ca dosarele nu au fost solutionate in termen de 45 de zile si ca nu fost pus in posesie in 30 de zile de la validare. Intirzierile au fost cauzate si de faptul ca Serban Nestor Cincu a solicitat o suprafata mai mare de padure din mostenire si a facut plingeri impotriva celorlalti mostenitori. Din cauza intirzierilor, Cosor a dat in judecata Comisia. "Cei de la Directia Silvica sint singurii vinovati. Nu lasa sa se valideze suprafetele pentru ca sa le exploateze ei. Se valideaza numai celor care vind la urgenta", acuza Cosor. Astfel, 300 de hectare de padure primite de urmasii Elenei Manole la Bolotesti si-ar fi schimbat imediat proprietarul.Din numeroasele suprafete solicitate, Cosor a fost pus in posesie efectiv doar la Bolotesti: 928 de hectare mostenite de la Anton

Cincu de Tatiana Cecilia Apostoleanu si Gheorghe Leonida Gussi si 100 de hectare mostenite de la Constantin Stoianovici, fost rector al Universitatii Bucuresti. Daca in padurile de la Cincu nu a

inceput exploatarea pentru ca sint semne de intrebare in privinta mostenitorilor, afaceristul a taiat de doua ori mai multi copaci decit avea voie in padurea lui Stoianovici. Acest lucru a dat nastere unei adevarate razmerite a localnicilor, suparati ca dosarele lor nu sint solutionate la fel de repede ca ale afaceristului. Organele decontrol nu l-au gasit insa vinovat deoarece "nu s-a afectat consistenta arboretelui". In replica la acuzatiile lui Cosor, Laurentiu Dumitrache, seful Directiei Silvice, a criticat faptul ca in Comisia judeteana se valideaza mai intii dreptul de proprietate, dupa care se solicita comisiilor locale identificarea amplasamentelor. Cu toate acestea, Dumitrache a votat in sedintele Comisei ca ostenitorii reprezentanti de Cosor sa-si primeasca padurile revendicate, dupa cum se arata in procesele verbale.


Parlamentarii intervin pentru Cosor


Pe 13 septembrie 2006 a avut loc o sedinta a Comisiei judetene de fond funciar, in care s-au discutat cererile facute de Maricel Cosor, precum si plingerea trimisa de acesta la Guvern. Afaceristul reclama ca, desi a depus toate documentele, "unii membri ai Comisiei judetene, in frunte cu jurista Gabi Furtuna, director OCOT Emilian Diaconu, reprezentantul Romsilva Focsani, reprezentantul ADS Vrancea, binevoiesc a tergiversa si a interpreta legile statului pentru aplicarea Legii nr. 247/2005,

mentionind ca legea nu este facuta pentru ei". In replica, potrivit procesului verbal al sedintei, Laurentiu Dumitrache, seful DSF, a acuzat ca se fac presiuni asupra sa: "Eu stiu de presiunile care se fac de unii parlamentari asupra Directiei Silvice, privind reconstituirea dreptului de proprietate defunctilor cetateni pe care ii reprezinta procuratorul Maricel Cosor". Ulterior, Dumitrache a negat nu foarte convingator ca ar fi spus asa ceva in comisie si asustinut ca nu a intervenit nimeni in favoarea lui Cosor. "Eu? Nu

pot sa cred ca am spus asa ceva! O sa cer procesul verbal sa vad ce scrie", s-a eschivat Dumitrache. Maricel Cosor este membru PD, iar masina sa a fost vazuta in mai multe rinduri in fata sediului organizatei judetene. Senatorul Jan Vraciu, seful PD, sustine ca nu a intervenit in favoarea acestuia si ca nici nu cunoaste prea bine situatia sa. Tot la sedinta din 13 septembrie 2006, subprefectulMioara Flenchea a afirmat ca exista un testament olograf "lovit de nulitate absoluta" in baza caruia Cosor cere mostenirea familiei Apostoleanu si ca Theodor Cincu ar fi instrainat in 1936 padurile de la Bolotesti. In consecinta, membrii Comisiei au votat inunanimitate propunerea de suspendare a validarii suprafetelor

pina la clarificarea situatiei in instanta. Curios, la sedinta din 18 octombrie 2006, lui Cosor i-au fost validate multe dintre cererile de punere in posesie. Dupa cum explica afaceristul, au fost mai multe hotariri judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a confirmat ca testatamentul Tatianei Cecilia Apostoleanu este valabil.


Cosor si Dragos Mircea, la DNA


DNA a ridicat in ianuarie mai multe dosare de la Prefectura pentru a verifica actele depuse. Este vorba de solicitari de retrocedare facute de Maricel Cosor in Bolotesti, Straoane, Homocea, Racoasa, Tifesti si Soveja. Ca urmare, Comisia judeteana de fond funciar a luat decizia ca sa sisteze validarile in aceste comune. Potrivit informatiilor noastre, la DNA ar exista o plingere facuta de Serban Nestor Cincu. Maricel Cosor ne-a confirmat faptul ca a fost chemat la Serviciul Teritorial Galati a DNA pentru a fi audiat cu privire la acuzatiile ca i-ar fi intermediat vinzarea unor proprietati subprefectului Dragos Mircea. "Am fost chemat in ianuarie pentru ca as fi negociat pretul cu proprietarii ca sa cumpere el. Nici nu a fost vorba de asa ceva", a spus Cosor. "Oficial spun doar atit:DNA a venit si a cerut date despre mai multe dosare. Nu stiu cine a facut aceasta plingere. Pina la aceasta ora nu a fost anchetat

nici un membru al Comisiei judetene", a replicat subprefectul Mircea. Acesta a spus despre faptul ca ar face afaceri cu Cosor: "Din punctul meu de vedere sint doar speculatii si nimic altceva". Curios este faptul ca in timp ce oficialii Prefecturii spun ca DNA a luat mai multe dosare, Biroul de Presa al DNA ne-a comunicat ca "pe rolul Serviciului Teritorial Anticoruptie Galati, din cadrul DNA, nu se afla inregistrat un dosar avind obiectul mentionat de dvs". Aceasta ar putea fi insa doar o tactica a procurorilor anticoruptie de a se feri de presa pe timpul cercetarilor.


Cine este Maricel Cosor


Afaceristul a intrat in PD dupa alegerile din 2004 u dupa masinile

cu care se plimba, se pare ca afacerile ii merg foarte bine


Multa lume se intreaba cine este Marcel Cosor, in timp ce cei care il cunosc se mira cum a ajuns sa se imbogateasca fostul gestionar de la magazinul cooperatiei din comuna Brosteni. Afaceristul are 47 de ani, este din satul Arva, are doi copii, mai multe firme prin care isi deruleaza afacerile si circula numai cu masini de lux. In Aldmar Forest SRL este singurul actionar, in timp ce firma Didamar Prodex SRL o imparte cu sotia sa Didina. Fiul sau, Alexandru, detine la rindul sau Alcos Prodcomimpex SRL,

infiintata in 2005. Pe Marcel Cosor l-am gasit certindu-se la telefon cu primarul din Racoasa, Gheorghe Gaman. "Nea Gamane o sa raspunzi pentru asta!", ii striga edilului, suparat ca nu-l pune in

posesie. De altfel, afaceristul nu-i are deloc la inima pe primarii din comunele in care a cerut padure si spune ca toti "vor da socoteala" pentru ca ar fi dat padurile localnicilor pe baza de declaratii de martori. Dupa ce s-a linistit, Cosor ne-a spus ca i-a dat telefon edilului sa-i dea o veste "buna": acesta tocmai pierduse procesul la Judecatoria Panciu prin care cerea anularea hotaririi Comisiei judetene de fond funciar prin care Maricel Cosor primea padure in comuna sa. Cosor ne-a spus ca mai intii ca a lucrat in CAP Brosteni, dupa care s-a razgindit si a precizat ca a lucrat in cooperatie pina in 1991, cind a intrat in afaceri, iar in anul 2000 in cele cu lemn. "Eu nu am facut afaceri cu statul", spune Cosor, ca

pe un titlu de glorie. Desi sustine ca nu-si cauta umbrela politica, afaceristul din Brosteni a intrat in PD, dupa alegerile din 2004, dupa cum a precizat. "Da, sint membru PD. Nu am nici o treaba cu protectia. Daca ma sprijineau politic aveam toate proprietatile luate", ne-a spus Cosor. Desi recunoaste ca nu a terminat nici liceul, Cosor se mindreste ca-i reprezinta pe urmasii lui Vasile Apostoleanu, licentiat in drept la Paris la inceputul sec. XIX, Gheorghe Apostoleanu, doctor in drept la Berlin, care a ocupat functii importante in aceeasi perioada, printre cele de deputat si senator, sau matematicianul Gheorghe Leonida Gussi. Afaceristul din Arva nu a vrut sa ne spuna cum ii merg afacerile. Din faptul ca el conducea un Jeep, iar sotia sa un Audi A6 reiese ca destul de bine. La acestea se adauga si alte masini ultimul racnet pentru ceilalti membri ai familiei sale. In anul 2003, Maricel Cosor a mai fost anchetat penal pentru afacerile sale din Galati, fiind acuzat ca a exploatat mai mult lemn de cires decit avea voie.


Intermediari si exploatatori


De la intrarea in vigoare a Legii 247/2005, in Vrancea si in celalalte judete detinatoare de paduri au aparut doua noi profesii: intermediarii si exploatatorii. Intermediarii sint cei care scot banii din vinzarea padurilor, in timp ce exploatatorii cistiga mai multi bani, insa cu mai multa bataie de cap. Tactica prin care cei din urma incearca sa cistige de pe urma proprietarilor este plata unei anumite sume pe luna pentru suprafata pe care o exploateaza. Numai ca daca intr-o perioada de timp scurt, padurea "dispare", exploatorii se aleg cu banii si le spun proprietarilor ca nu mai de unde sa plateasca. Maricel Cosor sustine ca intelegerea sa cu proprietarii ar fi plata unei sume pentru fiecare metru cub de lemn vindut. Afaceristul spune ca afacerea sa consta doar in vinzarea bustenilor, nu si in prelucrarea acestora.


Padurile primite de urmasii Apostoleanu in Vrancea


Cei mai multi sint reprezentati de legatarul Cosor


Suprafetele validate pe 18 octombrie 2006


Marasesti

Gheorghe Leonida Gussi a primit 330 hectare de padure,

mostenite de la Anton Cincu.


Bolotesti

Comisia judeteana a validat pentru Tatiana Cecilia Apostoleanu, Gherghe Leonida Gussi si Serban Nestor Cincu suprafata de 928 de hectare in comuna si de 56 de hectare la Padureni Marasesti.

Comisia judeteana a validat pentru mostenitorii lui Constantin Stoianovici 100 de hectare de padure.

Tatatiana Cecilia Apostoleanu a cerut 39 de hectare de vie mostenite de la Fernanda Apostoleanu, insa cererea a fost respinsa cu unanimitate de voturi.


Ruginesti

Constantin Lahovay a cerut 1262,13 hectare de padure. Comisia Judeteana a validat 5 hectare in comuna Ruginesti, iar pentru 1212 hectare cererile au fost trimise Comisiei Judetene Bacau


Racoasa

Tatiana Cecilia Apostoleanu a cerut suprafata de 242 de hectare de padure, mostenite de la Gheorghe Apostoleanu, iar Comisia judeteana i-a validat 81 de hectare. Tatiana Cecilia Apostoleanu a primit 250 de hectare de padure mostenite de la Vasile Apostoleanu. Tatiana Cecilia Apostoleanu si Gheorghe Leonida Gussi au cerut 578 de hectare, in timp ce Elena Manole, nepoata directa a defunctei Elena Manole, a cerut 300 de hectare de la Fitionesti. Comisia i-a validat numai Elenei Manole cererea.


Soveja

Tatiana Cecilia Apostoleanu si Gheorghe Leonida Gussi au cerut

11,3 hectare padure, suprafata validata. S-a cerut Comisei Vidra

gasirea unui amplasament.


Tifesti

Gheorghe Leonida Gussi a solicitat 231 hectare de padure, mostenit de la Theodor Cincu. Cererea s-a respins Tatiana Cecilia Apostoleanu si Gheorghe Leonida Gussi au cerut 33.,91 hectare de padure si 2,1876 hectare aferente conacului Vitanesti. Comisia a validat numai padurea si a cerut comisiei

Bolotesti identificarea aplasamentului.


Garoafa

Pe 20 noiembrie 2006, mostenitorii lui Theodor Cincu au solicitat la Garoafa 299,6 hectare de padure, din care a fost validata suprafata de 70 de hectare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.