Bilantul justitiei vrincene, moment de controverse
Bilantul celor patru instante de judecata din judetul Vrancea, reunite in analiza facuta de Tribunal, a fost prezentat ieri intr-una din salile Casei de Cultura a sindicatelor "Leopoldina Balanuta". Dincolo de cifrele din raportul anual, ramin o serie de chestiuni discutabile privind eficienta actului de justitie in marile dosare de coruptie, cita vreme statisticile la nivel national, aplicabile si in Vrancea desigur, indica o mare neincredere in actul juridic. Ultimul sondaj de opinie la nivel national a relevat o incredere de doar 24% in justitie. Aceasta indoiala a romanilor, respectiv a vrincenilor, denota ca marile dosare aflate pe masa judecatorilor atirna atit de greu incit toata justitia are de suferit din pricina intirzierii cu care sint judecati cei care au dat mari lovituri
financiare statului roman si nu numai. Din toata statistica data publicitatii de conducerea tribunalului, o cifra trebuie analizata cu atentie. Concret, doar 252 de sentinte din 5.310 date de magistrati au fost casate sau modificate de Curtea de Apel Galati.
Ce facem cu dosarele sensibile?
Marii "rechini" vrinceni sint, in general, aparati de avocati foarte buni care profita de chestiunile procedurale si intind procesele foarte mult. Cu astfel de strategii, unele infractiuni ajung sa fie prescrise de drept, vinovatii scapind de mina legii. Unul dintre judecatorii vrinceni ne-a declarat ca nu se poate interveni pentru a stopa practica aparatorilor, pentru ca s-ar incalca dreptul inculpatilor la a face o serie de cereri. Cel mai concret exemplu il avem cu "Dosarul Coruptiei", in care Marian Oprisan si acolitii de
la Consiliul Judetean Vrancea sint acuzati ca au prejudiciat bugetul de stat cu aproape 8.000.000 RON. Teoretic, toti cei sase inculpati pot face, separat, cerere de stramutare a dosarului, ceea ce echivaleaza cu aproape sase luni in care speta ar putea fi suspendata. Spunem teoretic, deoarece la prima cerere de stramutare, formulata de Liviu Rusu, Inalta Curte de Casatie si Justitie n-a admis suspendarea judecarii dosarului. Nu se stie, insa, ce se va intimpla cu celelalte cereri, in situatia in care
acestea vor fi formulate. Inceput acum 7 luni, "Dosarul Coruptiei" are sanse sa se intinda cel putin 3 - 4 ani pina la pronuntarea unei hotariri definitive.
Ramasitele Bancorex-ului, inca pe rol
Un alt exemplu este cel al voluminosului dosar Bancorex. Nici pina acum nu s-au finalizat toate procesele in urma devalizarii bancii, pe rolul instantei vrincene existind doua spete in desfasurare. Aceasta in conditiile in care Bancorexul a fost devalizat in urma cu 8 - 9 ani. Probleme apar si atunci cind justitiabili de rind, fie saraci sau cu o pozitie sociala medie, ajung sa se dueleze in instante cu mari firme sau cu personalitati publice puternice ca pozitie in judet. Drept exemplu este Ion Dobre, trecut de 70 de ani, care se straduieste de mai bine de 15 ani sa intre in posesia sediului in care firma Metex isi are acum birourile. Inca n-a reusit sa-si recupereze proprietatea, iar doua din neamurile sale au murit in
urma cu citiva ani, in plina perioade de procese. Presedintele Tribunalului, Adrian Toni Neacsu, sustine ca perceptia negativa in ceea ce priveste justitia apartine si celor care nu au contact direct cu sistemul juridic, fie prin neimplicarea intr-un proces, fie fara o alta legatura cu justitia romana. Drept urmare, cei ce aud acele nereguli din sistemul juridic, chiar daca procentul de hotariri eronate e de doar 5%, ajung sa creada ca tot sistemul este "bolnav". Iar mass-media, nationala sau locala, acuzata uneori ca ataca nefondat activitatea magistratilor, va continua sa scoata in evidenta cazurile in care sint implicate personalitatile publice, tocmai pentru ca acestea sint platite cu bani de la bugetul la care contribuim cu totii. Iar sentintele nedrepte sau nedate la timp, cum sint destule la ora actuala, vor face ca increderea in justitie sa fie si mai mica. (Cristi IRIMIA)
Neacsu admite ca sint probleme cu jurisprudenta CEDO
Presedintele Tribunalului Vrancea a admis ieri ca exista, in cadrul instantelor din judet, o serie de retineri in aplicarea dispozitiilor Curtii Europene a Drepturilor Omului. "Conducerea tribunalului este obligata sa asigure accesul magistratilor la informare in ceea ce priveste jurisprudenta CEDO. Facem, de altfel, acest lucru. Retinerile unor judecatori in a aplica jurisprudenta CEDO tine de interpretarea legilor, nu de necunoasterea lor. Dar, avem aici o problema si trebuie sa gasim solutii", a precizat Neacsu, care a
adaugat ca magistratii pot raspunde material pentru erorile pe care le fac in pronuntarea unor sentinte: "Conform legislatiei in vigoare, judecatorii raspund material daca se dovedeste ca au dat o
sentinta incalcind legea cu rea credinta". (C. I.)
Judecatorii n-au anuntat ca ar exista intimidari
Presedintele Adrian Neacsu a raspuns ieri si intrebarilor legate de eventualele ingerinte externe in actul de justitie. "Personal, nu am primit nici un telefon prin care sa mi se solicite ceva cu privire la un dosar anume. Nici un judecator nu mi-a adus la cunostinta asa ceva, cu precizarea ca magistratii au obligatia sa ma anunte daca exista presiuni, de orice natura, asupra lor, din partea politicienilor sau a oricaror altor persoane. De altfel, este important si cum reactionezi ca judecator daca primesti astfel de telefoane", a precizat seful Tribunalului Vrancea. Acesta a refuzat sa comenteze intrebarile legate de chestiunile juridice si procesele in care sint implicati politicienii vrinceni. Totodata, presedintele
instantei a recunoscut, din nou, ca n-a stiut de modul in care Marian Oprisan si-a copiat dosarul de 37.000 de pagini la subsolul Judecatoriei Focsani. Pus in incurcatura de ziaristi, cu anumite intrebari, judecatorul Neacsu a preferat sa nu comenteze prea mult, reiterind o idee mai veche si anume ca in cadrul instantei nu exista un tip de subordonare ca in alte institutii, fiecare judecator
fiind total independent. (C. I.)
Bilantul in cifre
Peste 7.000 de dosare s-au aflat pe rolul Tribunalului Vrancea in 2006, cu precizarea ca spetele privind criminalitatea organizata au fost doar 3 (2 solutionate), iar de coruptie 5 (3 solutionate). "Judecam doar spetele cu care am fost investiti. Nu e vina noastra ca ajung putine dosare de acest gen la noi", a spus Neacsu ieri la bilant. La capitolul operativitate, Sectia comerciala si de contencios administrativ a stat cel mai bine (93,16%), urmata de sectia penala (88,26%) si cea civila (87,38%). Referitor la ponderea de atacare a pronuntarilor la Curtea de Apel Galati, trebuie spus ca 25,76% din deciziile sectiei penale au fost atacate la fond si 30,38% la apel. Cele mai putin atacate sentinte au fost cele de la sectia comerciala si contencios administrativ (7,76%). Indicele de casare a hotaririlor este de 5%, rezultind asadar o mentinere de 95% a sentintelor date de magistratii Tribunalului Vrancea. (C. I.)
