Național

Vine frigul, revin protestele? Toader îl numește pe infractorul Dragnea șef peste procurori

Ziarul de Vrancea
23 aug 2017 947 vizualizări

Partidul aflat la guvernare va impune numirea procurorilor șefi, iar apoi le va controla activitatea, arată un proiect de lege elaborat de ministrul Justiției n Inspecția judiciară trece în subordinea politică a Ministerului de Justiție, iar la Parchetul General se va înființa o direcție specială care să-i verifice (intimideze?) pe magistrați n președintele și opoziția denunță măsuri care întorc România cu zece ani în urmă

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezintat ieri proiectul de lege privind legile justiției, el anunțând că acesta vizează cele trei legi privind statutul procurorilor și judecătorilor, organizarea judiciară și cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nefiind vorba nici despre grațiere, nici despre aministie, abuz în serviciu sau neglijență în serviciu. El a spus că acest proiect nu va fi adoptat prin Ordonanță de Urgență, ci va urma parcursul legislativ firesc, prin Parlament. Modificările semnificative la cele trei legi vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraților, dar și procedura de numire a șefilor instanțelor și Parchetelor. Astfel, procurorul general, șefii DNA și DIICOT și adjuncții acestora vor fi numiti de Secția pentru procurori a CSM la propunerea ministrului Justitiei, și nu a președintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, și nu de 3 ani. Șeful instanței supreme va fi numit în continuare la propunerea președintelui. "Pentru toate funcțiile, că-i procuror general, adjuncți, șefi ai DNA, adjuncții dânșilor, să decidă Secția pentru procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiției, pe baza unei proceduri transparente, publice, procurori care la rândul lor să aibă cel puțin 10 ani vechime efectivă în funcția de procuror. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secția pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiției. Vreau să fac referire la una dintre cerințele MCV, care recomandă o procedură transparență pentru numirea procurorilor în funcție, care recomandă în același timp neamestecul factorului politic. Sigur, se va spune următorul lucru: De ce președintele Înaltei Curți este numit de către președintele republicii, iar procurorii șefi numiți de către Secția pentru procurori a CSM la propunerea ministrului, în condițiile în care și unii, și alții sunt magistrați? Răspunsul rezultă din statutul special pe care-l au și unii, și alții. Procurorii sunt subordonați ierarhic, judecătorii nu sunt subordonați ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate. Procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, la judecători nu există o asemenea prevedere", a argumentat ministrul. Toader a explicat că propunerile formulate în pachetul de legi nu modifică mandatele în derulare a funcțiilor de conducere. De asemenea, potrivit propunerilor, o a treia direcție va fi înființată în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA și DIICOT, ce va face urmărirea penală exclusiv pentru faptele reclamate că a fi fost comise de către magistrați. O altă modificare semnificativă este că Inspecția judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiției.

Iohannis: Ne întoarcem la vechile practici

Președintele Klaus Iohannis a reacționat, imediat, la propunerile Ministerului Justiției, afirmând că ele reprezintă "un atac asupra statului de drept" și asupra luptei anticorupție, iar dacă vor fi adoptate ele vor "anula" eforturile României din ultimii 10 ani. "Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției. Acest lucru ar fi în totală contradicție cu angajamentele pe care și le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană și nu ar face decât să mențină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare", afirmă Iohannis. El spune că o parte din măsurile anunțate încearcă "inducerea unei false probleme" și acreditarea ideii că președintele ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar. În schimb, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni "îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri". "Președintele României este implicat și în desemnarea procurorilor șefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituției și exercită funcția de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiției este numit politic, prin votul unei majorități parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic", explică Iohannis. Șeful statului avertizează că preluarea instrumentelor de control asupra activității magistraților de către factorul politic, amenințarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare și subordonarea procurorilor față de ministrul Justiției, precum și ingerința procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, "vor avea ca rezultat timorarea magistraților și reducerea independenței lor". Iohannis critică și propunerea de înființare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraților, "cu consecințe asupra competențelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA".

USR: Numirea procurorilor șefi a ajuns în pixul lui Dragnea

Și Uniunea Salvați România a condamnat „ferm” propunerile. „Practic, numirile procurorilor șefi de la DNA și DIICOT au ajuns în pixul lui Dragnea”, a precizat USR, într-un comunicat de presă. Potrivit Uniunii, „ministrul Justiției a cedat presiunilor liderilor PSD-ALDE și a exclus președintele României din procedura numirii șefilor DNA, DIICOT și Procurorului General astfel încât Liviu Dragnea (n.r. – condamnat definitiv) și Călin Popescu Tăriceanu să își atingă obiectivul principal: schimbarea șefilor de parchete și închiderea propriilor dosare”. „Pentru că nu au reușit cu OUG 13 care a scos oamenii în stradă, PSD-ALDE au schimbat strategia și au elaborat aceste propuneri legislative care subordonează și politizează Justiția în liniște. USR averitizează că PSD întoarce România în perioada de «liniște» a Rodicăi Stănoiu, când toată activitatea Justiției se desfășura sub atenta oblăduire a conducerii de partid și de stat”, a mai afirmat sursa citată.

USR consideră că „la fel de grav este faptul că Inspecția Judiciară trece de la Consiliul Superior al Magistraturii sub controlul politic de la Ministerul Justiției”. „Iar prin înființarea unui parchet special pentru magistrați, practic, PSD creează o arhivă SIPA 2 prin care procurorii și judecătorii vor fi verificați și controlați politic. Aceasta este o măsură clară de intimidare a magistraților din România. Mai mult, trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției contravine Constituției României, potrivit căreia CSM «îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică»”, se mai arată în comunicat.

USR mai consideră că „posibilitatea ca procurorii ierarhic superiori să infirme actele procurorilor din subordine inclusiv pentru motive de netemeinicie, nu doar pentru motive de nelegalitate, poate duce la închiderea unor dosare la ordin politic”. „Acest atac asupra Justiției ne obligă să inițiem încă de la începutul noii sesiuni parlamentare o moțiune simplă împotriva Ministrului Justiției, alături de toți parlamentarii care doresc să ni se alăture demersului nostru”, a conchis USR.

Și președintele PNL, Ludovic Orban, a scris ieri, pe Facebook, că scoaterea președintelui țării din ecuația numirii șefilor de parchete va face ca ministrul Justiției să numeasă procurori obedienți, care să răspundă la comenzi și care să nu mai îndrăznească să declanșeze anchete împotriva „protejaților din clientela politico-economică”.  El a precizat că a discutat cu președintele interimar al USR, Elek Levente, despre posibilitatea depunerii unei moțiuni simple împotriva ministrului Justiției, Tudorel Toader.

Parchetul General, “îngrijorat” de propuneri

Ministerul Public susține că nu a fost consultat în prealabil cu propunerile de modificări aduse de ministrul Justiției justiției. „În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților (sugerând că problema corupției se află în corpul magistraților și nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic (precizăm că, în ceea ce privește procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției)”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Vârsta minimă de 30 de ani și 5 ani experiență pentru candidații la INM

Una dintre modificările legislative anunțate ieri de ministrul Justiției Tudorel Toader este ca la Institutul National al Magistraturii (INM) să se prezinte la examen doar candidații care au vârsta de peste 30 de ani și 5 ani experiență în domeniul juridic. El a motivat că judecătorul "are în mână ciocanul, are în mână puterea de a decide în legătură cu soarta unui om" și nu este firesc ca o astfel de decizie să fie luată de un tânăr de 24 de ani. "Dobândești acea experiență profesională timp de cel puțin 5 ani într-o activitate, profesie juridică reglementată de lege, ai 30 de ani în care dobândești, pe lângă experiența profesională, maturitatea, experiența de viață, după care statul să-ți pună în mână decizia care schimbă soarta unui om, destinul unui om”, a declarat Toader. Ce a uitat să menționeze ministru e că accesul într-o activitatea juridică - barou, noratiat, consiliere juridică - se face pe bani, actualul examen la INM fiind singura formulă prin care un tânăr bine pregătit, dar fără posibilități materiale, să acceadă într-o carieră juridică.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.