Am participat în această după-amiază la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format de videoconferință, pentru a discuta cu liderii europeni în principal despre situația îngrijorătoare din Belarus.
În intervenția pe care am avut-o, am subliniat că fraudarea alegerilor prezidențiale, reprimarea violentă a protestelor, precum și tratamentele inumane la care au fost supuși cetățenii reținuți nu pot fi lăsate fără un răspuns din partea Uniunii Europene.
Am solicitat încetarea imediată a violențelor împotriva protestatarilor pașnici, precum și eliberarea persoanelor deținute ilegal. Totodată, am arătat că este necesară demararea unor investigații transparente ale tuturor abuzurilor raportate, în urma cărora cei vinovați să fie trași la răspundere.
Trebuie luate măsuri suplimentare din partea Uniunii Europene, inclusiv adoptarea de sancțiuni contra celor vinovați de violențele împotriva cetățenilor pașnici și de fraudarea alegerilor.
Este extrem de importantă inițierea unui dialog real și de substanță între autoritățile din Belarus, opoziție, societatea civilă și reprezentanți ai protestatarilor. Aceasta este singura soluție pentru reducerea tensiunilor și realizarea unei tranziții pașnice.
Am subliniat că trebuie să evaluăm în profunzime relațiile dintre Uniunea Europeană și Belarus, pentru a identifica cele mai bune măsuri. Trebuie susținute aspirațiile cetățenilor din Belarus pentru democrație și libertate, în acord cu angajamentul pentru independența și suveranitatea țării.
Înainte de a trece la întrebările dumneavoastră, aș vrea să fac o mențiune cu privire la situația din Mali, subiect pe care l-am abordat, de asemenea, în cadrul reuniunii Consiliului European de astăzi.
Noi, România, avem acolo un efectiv de 120 de militari români, și aș vrea să transmit că aceștia sunt în siguranță în acest moment, în ciuda tensiunilor din zonă create de lovitura de stat.
Noi urmărim evoluția evenimentelor cu mare atenție și suntem pregătiți să acționăm în consecință, dacă va fi cazul.
Dacă aveți întrebări, poftiți!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Bună seara, domnule Preşedinte! Legat de situația din țară, opoziția parlamentară va citi mâine în plenul reunit al Parlamentului moțiunea de cenzură. Cum vi se pare intenția acestora de a amâna până în septembrie în sesiune ordinară votul pentru moțiunea de cenzură și ce veți face în situația în care PSD va propune un premier tehnocrat?
Klaus Iohannis: Dați-mi voie prima dată să vă spun că această moțiune de cenzură mi se pare neavenită din motive foarte simple și clare.
Dacă țara este cuprinsă de o epidemie și suntem în criză economică nu vii din opoziție să depui moțiune de cenzură. Asta arată doar că acest partid care a depus moțiunea - PSD - nu este doar cinic, asta am mai stabilit când au tras de timp cu aprobarea legii carantinei, deci nu este numai cinic, este și iresponsabil. Nu poți să vii în plină pandemie și criză economică să dai jos Guvernul numai așa, să areți propriilor alegători că mai ești acolo, fiindcă despre asta vorbim. PSD vrea să arate că mai este acolo. Nu are soluții pentru România. PSD nu are soluții pentru români. PSD caută, probabil, soluții pentru baronii care se simt deconectați de resursele publice și probabil suferă. Deci este neavenită.
Pe lângă asta, există dubii în spațiul public cu privire la constituționalitatea acestui demers. Nu s-a depus niciodată în vacanță parlamentară, într-o sesiune extraordinară, o moțiune de cenzură. Sunt specialiști care susțin că este discutabil, sunt alții care spun că este fezabil.
După părerea mea aici avem o temă care trebuie clarificată. După părerea mea, încă o dată, moțiunea este clar neavenită. Vom vedea dacă este neconstituțională sau nu.
Despre trecerea din sesiunea extraordinară în sesiunea ordinară, de asemenea cred că specialiştii vor trebui să analizeze constituționalitatea și legalitatea unui astfel de demers.
Ce se întâmplă după moțiune vom discuta, evident, după ce se dezbate, se discută, eventual se votează această moțiune. După părerea mea, este un gest politic iresponsabil, de uz intern pentru PSD.
Jurnalist: Domnule Preşedinte, întrebarea pe care v-o adresez astăzi este selectată dintr-un număr de peste 1.200 de întrebări venite din partea telespectatorilor. În momentul de față există o divergență majoră între Guvern și Parlament pe două proiecte foarte importante - vorbim aici despre majorarea punctului de pensie cu 40% și dublarea alocațiilor. Întrebarea este: ca mediator, potrivit Constituției, cum ați acționat sau cum intenționați să acționați pentru a fi respectate de către Executivul pe care îl susțineți legile pe care le-ați promulgat? Vorbim despre cele două legi care au fost promulgate de domnia voastră.
Klaus Iohannis: Nimeni nu și-a dorit această epidemie care, global, s-a dezvoltat într-o pandemie. Absolut nimeni nu cred că și-a dorit pentru România o criză economică. Dar această epidemie a venit și, în consecință, a apărut și criza economică. Aici suntem și aceste lucruri trebuie rezolvate. În paralel, evident că toată lumea își dorește și să câștige mai bine, și guvernanții de bună seamă doresc să dea bani mai mulți oamenilor, care au așteptări mai mari. Însă, pentru a face posibile aceste lucruri, trebuie să existe acești bani. Nu este posibil să împarți bani care nu există, și, dacă intră România în criză economică și veniturile se reduc, este clar că nu se pot mări cheltuielile. Este un lucru absolut simplu de calculat. Totuși, eu am spus de la bun început, și mă bucur că în PNL s-au găsit foarte mulți politicieni care au aceeași părere, că nu putem să avem o situație în care categoriile cele mai vulnerabile, adică copiii și pensionarii, să plătească nota de plată pentru această epidemie și pentru recesiunea economică.
Și atunci, cu toate că marea majoritate a specialiștilor, economiștilor au repetat în nenumărate rânduri că nu se pot majora nici pensiile, nici alocațiile, am solicitat Guvernului să găsească soluții, totuși, să le majoreze, atât cât se poate. Și iată, au venit cu soluții pentru majorarea alocațiilor în etape, o soluție foarte potrivită, iar majorarea punctului de pensie se realizează, totuși. Deci, în condițiile în care majoritatea specialiștilor au spus că nu se poate, iată că, totuși, Guvernul a venit cu o soluție de majorare a pensiilor. Deci nu vorbim de altceva; este o majorare atât cât s-a putut acum. Mai încolo, când economia își va reveni, cu siguranță, se vor căuta soluții pentru majorări ulterioare.
Jurnalist: Ca fost profesor, să zicem într-o situație ipotetică în care s-ar putea regăsi cadrele didactice din toamnă, dacă un elev ar veni la dumneavoastră în timpul orei și v-ar spune că prezintă febră și ar putea avea coronavirus, cum ați reacționa în acel moment? Considerați că Ministerul Sănătății și Ministerul Educației ar fi putut veni cu ghidul cu măsuri pentru începerea școlii mai devreme?
Klaus Iohannis: Evident că atunci când un elev acuză simptome trebuie trimis la medic, ca să verifice care este problema. În situația unei epidemii, cu atât mai mult. Este însă foarte clar, ca să mergem un pic mai departe, că școala nu va începe ca de obicei, când lumea se aduna în curtea școlii, toți bucuroși că începe școala. Nu se vor aduna, dar școala totuși trebuie să înceapă, fiindcă este inadmisibil să avem o generație pierdută. Deja, în mediile de specialitate se vorbește despre a preveni „generația pandemiei”.
Copiii trebuie să meargă la școală, trebuie să învețe, trebuie să se întâlnească cu alți copii de vârsta lor. Pentru a face posibil acest lucru este nevoie de regulamente, de ordine, de proceduri speciale pentru vremuri de epidemie, și la acestea lucrează Ministerul Educației împreună cu Ministerul Sănătății. Există proiecte de regulamente, ele se discută și, într-un timp foarte scurt, cu siguranță vor fi aprobate și făcute publice.
Măsurile nu sunt complicate. Lumea să nu-și imagineze că va apărea o carte groasă de reguli. Nu, regulile de bază sunt aceleași: masca, distanța, igiena. Acestea sunt regulile. Restul sunt chestiuni de specialitate: ce se face când se constată că un elev este bolnav, ce se face când într-adevăr în școală apar cazuri de boală, care școală se închide, care nu se închide. Acestea deja sunt chestiuni de specialitate și vor fi tratate de cei care sunt în specialitate, adică cei de la Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul Școlar, conducerea școlii, autoritățile locale și așa mai departe.
Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, există o nemulțumire foarte mare în sectorul HoReCa, a existat și un protest astăzi în acest sens, din cauza faptului că încă există multe restricții - restaurantele sunt închise, terasele au un program limitat. Dacă în discuțiile dumneavoastră cu Guvernul ați abordat și acest subiect și dacă există un orizont de timp în care restaurantele ar putea fi deschise - aceasta este întrebarea. Mulțumesc!
Klaus Iohannis: Noi înțelegem foarte bine această preocupare din zona HoReCa și trebuie să admitem că este sectorul probabil cel mai grav lovit de criza economică generată de epidemie. Pentru a veni în sprijinul întreprinzătorilor din zona HoReCa, Guvernul a aprobat deja diferite scheme de ajutor și va continua să elaboreze scheme de ajutor. Însă trebuie să fim foarte sinceri: aici este vorba de sănătatea publică, a întregii populații. Și în condițiile în care numărul de bolnavi crește - în fiecare zi avem un număr mare de bolnavi în plus față de ziua anterioară -, noi măsuri de relaxare nu sunt posibile. Și până când nu reușim să ajungem la un număr mic de cazuri, deci până când nu intrăm într-o descreștere consistentă a epidemiei, nu se vor lua alte măsuri de relaxare. Dar, în contrapartidă, Guvernul va veni cu măsuri de sprijin economic.
Jurnalist: Bună ziua! Domnule Președinte, în contextul Consiliului extraordinar de astăzi, ce este pregătită să facă Uniunea Europeană în cazul în care Rusia va intra cu trupe în Belarus?
Klaus Iohannis: Nu considerăm că acest scenariu este unul care se va întâmpla. E foarte clar că situația din Belarus este îngrijorătoare, este îngrijorătoare pentru toată lumea, dar singurele soluții sunt cele diplomatice și cele care se găsesc prin discuții calme și aplicate. Toată lumea a declarat că este inadmisibilă o intervenție din exterior și nu ne așteptăm la o astfel de intervenție din nicio parte.
Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte! Ați fost profesor și aţi spus că în adâncul inimii veți rămâne profesorul toată viața. Așadar, din poziția dumneavoastră de profesor, și nu de președinte, ce le-ați transmite părinților care nu vor să semneze acea declarație prin care practic se atrage răspunderea penală asupra lor pentru că refuză să pună un diagnostic, practic, copiilor lor.
Klaus Iohannis: În primul rând, cred că nu trebuie să ne formalizăm prea tare. Dar, pe de altă parte, în toți anii în care am fost la catedră am constatat la toți părinții o preocupare intensă, părintească, corectă, față de sănătatea copiilor. Nu văd niciun fel de problemă aici. Evident că în situația de epidemie părinții vor urmări exact starea de sănătate a copiilor și sigur că au partea lor de răspundere. Nici aici nu văd vreo problemă și-i încurajez pe toți să-și trimită copiii la școală dacă sunt sănătoși. Dacă nu sunt sănătoși, să-i țină acasă, să consulte medicul de familie. Atât de simplu este. Nu trebuie să căutăm soluții sofisticate, birocratice, dar fiecare trebuie să-și asume rolul și răspunderea care îi revin - și părinții, și școala, și autoritățile locale.
Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, în condițiile în care medicii spun că foarte multe focare de coronavirus au apărut din cauza turiștilor care s-au infectat pe litoral și apoi au revenit acasă, dumneavoastră ați merge pe litoralul românesc, în condițiile unui turist obișnuit?
Klaus Iohannis: Este vară, după un an foarte greu, și lumea îşi dorește câteva zile de concediu. Asta este ușor de înțeles. Și cred că este bine ca românii să meargă în concediu la munte, la mare sau oriunde își doresc. Însă în același timp trebuie să ne dăm seama că nu este o vara ca oricare altă vară și trebuie să ne luăm niște măsuri de precauție - aceleași chestiuni simple: masca, distanța, igiena. S-a văzut că aceste măsuri ajută foarte, foarte mult. Am citit recent un studiu - nu vreau să intru în detalii, că pe urmă iarăși mă întrebați în ce revistă a fost publicat - care arată totuși că purtarea măștii în general, deci pe scară largă, poate să prevină până la 80% din infecții. Deci iată o piesă simplă, care cu siguranță ne ajută foarte mult. Distanțarea este tot la fel de importantă. Deci, recomand românilor să meargă la munte, la mare sau oriunde își doresc, dar să respecte aceste măsuri absolut necesare, pentru a se proteja ei și pentru a-i proteja și pe ceilalți.
Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, dacă numărul de infectări ar urma să crească exponențial în următoarea perioadă, credeți că ar mai fi oportună organizarea de alegeri în luna septembrie și a celor de mai târziu, din noiembrie, decembrie?
Klaus Iohannis: Deocamdată nu avem niciun motiv să credem că numărul de infectări crește exponențial. Dar, oricum, situația este fluidă, cum se spune, și trebuie să urmărim foarte atent evoluția. Din acest motiv, nu pot să vă spun nici eu, nici Premierul, nici ministrul Sănătății care va fi situația peste două, sau trei, sau peste cinci săptămâni. Dar cu toții sperăm că prin măsurile care s-au luat nu se extinde exponențial epidemia, ci să se reducă numărul de infectări noi zilnice, să avem posibilitatea să declarăm măsuri care fac procedura de alegeri sigură.
În condițiile în care lucrurile merg rezonabil mai departe, eu sunt de părere că se pot organiza alegeri. Încă o dată, nici aceste alegeri nu vor fi ca până acum când fiecare merge, votează, nu este nicio problemă. Se va purta masca, se va sta la o distanță rezonabilă unul de altul și așa mai departe. Deci vor fi reguli speciale, dar ele pot fi uşor respectate și în acele condiții alegerile se pot organiza în relativă siguranță.
Jurnalist: Am văzut astăzi aprecierile Ambasadorului SUA pentru dumneavoastră, pentru eforturile de a curăța România de ultimii baroni roșii și de moștenirea lor coruptă. Totuși, în ultimele zile, am văzut zeci de primari – mai exact, 96, evaluarea PSD – racolați de Partidul Național Liberal, la fel, mai mulți parlamentari care au fost luați de la PSD în Partidul Național Liberal. Dumneavoastră de ce ați girat aceste racolări?
Klaus Iohannis: Puteți să repetați ultima parte din întrebare, vă rog?
Jurnalist: Au fost în ultima perioadă...
Klaus Iohannis: Nu, nu, aia cu giroscopul.
Jurnalist: Întrebarea era dumneavoastră de ce ați girat aceste racolări de la PSD.
Klaus Iohannis: Da. Nu le-am girat, ba dimpotrivă, cum și dumneavoastră, și toți ceilalți știți foarte bine că și săptămâna trecută m-am exprimat clar, franc, împotriva traseismului politic. Deci, nu vă supărați, acea parte din întrebare mi se pare extrem de tendențioasă și probabil chiar greșit formulată. Eu nu am girat niciodată un traseism politic, nici nu am de gând să o fac și nici nu cred că cineva bănuiește că am făcut-o. Eu sunt împotriva traseismului politic. Iar acei primari sau parlamentari sau consilieri care au trecut de la un partid la altul nu trebuie să îmi explice mie de ce au făcut-o, fiindcă eu nu am nicio autoritate să îi spun unui politician ce să facă, el, personal. Dar fiecare dintre ei va trebui să explice propriului electorat de ce a trecut dintr-o parte în alta. Dar pe mine altă dată vă rog să mă întrebați într-o formulare corectă, care nu se constituie într-o supoziție total eronată.
Jurnalist: Eu v-am întrebat asta pentru că ele s-au întâmplat.
Klaus Iohannis: Mulțumesc!
Jurnalist: Dacă moțiunea PSD trece, Ludovic Orban rămâne prima dumneavoastră opțiune pentru funcția de premier, fie ca interimar, fie ca nouă propunere?
Klaus Iohannis: După moțiune este după moțiune și discutăm atunci.
Jurnalist: Cum vedeți competiția pentru Primăria Capitalei cu candidați ca Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu și Petre Roman în fruntea listei PSD pentru Consiliul General?
Klaus Iohannis: Nu-mi permit să comentez candidaturile la primăria unui oraș din România.
Jurnalist: Aș vrea să vă întreb, în continuarea întrebării cu primarii racolați de PNL, dacă ați avut cumva o discuție cu Ludovic Orban, sau intenționați să aveți o discuție în acest sens, sau nu este un subiect între Președinte și premier.
Klaus Iohannis: Tocmai am răspuns colegului dumneavoastră. Am răspuns și săptămâna trecută la această întrebare și sunt dispus să răspund în fiecare săptămână, însă răspunsul va fi mereu același. Eu sunt împotriva traseismului politic, însă eu, Președintele, nu sunt în niciun partid. Așa scrie în Constituție și, în consecință, nu pot eu să intervin într-un partid politic, să îi spun să facă, sau să încurajeze sau să nu încurajeze trecerea unor politicieni dintr-o parte în alta.
Dar public am tot dreptul și cred că românii se și așteaptă să îmi spun opinia, și atunci repet: Eu, Klaus Iohannis, Președintele României, sunt împotriva traseismului politic, adică sunt împotriva ca un politician să treacă, din motive electoraliste, dintr-un partid în altul. Atenție, din motive electoraliste! Se poate întâmpla ca unii să-și schimbe doctrina, dar asta mie mi se pare că este o situație rarisimă.
Jurnalist: Pe 17 iunie, Marcel Ciolacu declara că PSD va depune moțiune de cenzură a doua zi după ce expiră starea de alertă. Iată că această moțiune de cenzură a fost citită deja când suntem în stare de alertă și vine surprinzător cu doar câteva zile de avea loc Congresul PSD, congres PSD la care Marcel Ciolacu vrea să câștige funcția de președinte a PSD. Prin urmare, aș vrea să vă întreb dacă considerați că această moțiune de cenzură este un demers real al PSD, prin care vrea să vină la guvernare, sau este doar un demers menit să îl ajute pe Marcel Ciolacu ca imagine.
Klaus Iohannis: Această moțiune, după părerea mea, este neavenită și arată că PSD, marele partid parlamentar PSD, este și cinic, și iresponsabil, fiindcă depune moțiune de cenzură în plină epidemie, în criză economică și, culmea, în vacanța parlamentară.
Jurnalist: În doar câteva minute, urmează să ajungă la vot final Ordonanța de urgență privind majorarea alocațiilor cu 20%, după ce a fost respinsă de prima cameră sesizată. Mai multe formațiuni au declarat că vor face același lucru și în Camera Deputaților. Cum vedeți respingerea unei astfel ordonanțe de urgență? Considerați că această majorare este suficientă pentru copiii din România, dat fiind faptul că, dacă împărțim la numărul de zile dintr-o lună, le revine aproximativ 6 lei pe zi?
Klaus Iohannis: Eu mi-aș mult mai mult pentru fiecare copil din România, dar dorința singură nu rezolvă problemele financiare niciodată. Banii se pot împărți numai atunci când îi ai. Știe fiecare de acasă, câți bani ai, atâta poți să împarți.
Însă, ca să revenim la abordarea parlamentară, mie mi se pare această chestiune – sau, ca să mă exprim mai clar – abordarea pesedistă de a respinge pe bandă rulantă astfel de ordonanțe mi se pare de un populism grosolan, ca să nu folosesc alt termen. Ei știu la fel de bine ca și Guvernul că banii nu sunt. Suntem în criză economică, avem probleme generate de epidemie, ba de pandemie, fiindcă nu suntem singuri și ne influențează și evoluțiile din alte țări. Și atunci, ca să vii în Parlament, ca Opoziție, să dărâmi actele normative care totuși gestionează banii care au rămas, mi se pare că poate fi citit numai într-o cheie electoralistă și de asta îmi permit să spun că este un populism grosolan.
Atâția bani sunt, cât a calculat Guvernul. Și este pur și simplu o chestiune de iresponsabilitate să vii și să dărâmi pe bandă rulantă ordonanțe care încearcă să salveze cât se mai poate salva din buget.
Jurnalist: În mai puțin de o lună începe școala. Prin urmare, voiam să vă întreb dacă există în rândul cadrelor didactice o evaluare a abilităților în privința predării online și ce se întâmplă în zonele rurale, acolo nu există conexiune la internet și nu ar preda aceste cursuri online, dacă vorbim despre zone care ar putea fi catalogate drept galbene sau roșii.
Klaus Iohannis: După părerea mea, și am spus-o, este foarte important să înceapă școala fizic, deci copiii să meargă efectiv la școală. Sigur, din cauza epidemiei, nu peste tot va fi posibil. Și acolo trebuie intervenit, și din partea autorităților centrale, și din partea autorităților locale, pentru a permite desfășurarea unui învățământ online. Știu că Ministerul Educației a pregătit cursuri pentru profesori, pentru a-i pregăti.
De asemenea, Ministerul a pregătit platforme online, care pot fi folosite pentru predarea online. Cred că este posibil să găsim, să se găsească soluții pentru fiecare caz în parte. Însă trebuie să pornim de la o premisă realistă: majoritatea școlilor vor funcționa fizic, iar, acolo unde nu se poate, trebuie găsite, prin colaborare între autoritățile centrale - mai exact, Ministerul Educației, autoritățile locale, inspectorate, soluțiile cele mai potrivite pentru a facilita acelor copii totuși să nu piardă materia și să nu piardă acele zile.
Jurnalist: Sindicatele din Educație lansează inclusiv varianta de a boicota anul școlar, respectiv începerea anului școlar, pentru că nu își primesc la timp majorările de salarii care au fost amânate prin decizia Guvernului. Întrebarea este ce le transmiteți profesorilor, având în vedere că, așa cum spuneați, mai este foarte puțin până la începerea anului școlar.
Klaus Iohannis: Nu cred că se va boicota începerea anului școlar, însă pot să înțeleg foarte bine îngrijorările lor. A fost vorba – tot din motive electorale, ca să fim foarte onești – de niște creșteri salariale anticipate, fiindcă în Legea salarizării aceste creșteri trebuiau să devină operante din 2022. Din varii motive, s-a vehiculat o anticipare a lor. Mai exact, trebuia să aibă o creșterea la începutul acestui an și o creștere înainte de începerea anului școlar. Din motive regretabile, care țin de epidemie și de criza economică, bugetul s-a micșorat, nu s-a mărit, și atunci Guvernul trebuie să gestioneze ce a mai rămas din bugetul disponibil. Însă vreau să reamintesc tuturor că acea creștere de 8% de la începutul anului s-a realizat.
Deci, în acest an, cadrele didactice au primit o creștere salarială. Este un fapt, este ușor de verificat, fiecare poate să-și numere banii acasă. Această creștere din toamnă, din motive de constrângeri bugetare, din păcate, nu mai este posibilă acum și a fost amânată pentru la anul, când suntem convinși că situația economică va fi mai bună decât în acest an și toată lumea speră că atunci se poate trece la această creștere. Este regretabil, așa cum este regretabil că nu au putut crește pensiile, că nu au putut crește alocațiile pentru copii, însă banii sunt care sunt și cu acești bani Guvernul trebuie să opereze.
Și iată că totuși a găsit și bani să crească salariile profesorilor la început de an, și să crească pensiile, și să crească alocațiile.
În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere
Ziarul de Vrancea nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Raporteaza comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea raporta un comentariu.
Apreciaza comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea aprecia un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.
12 S Ss. Serafim, călug.; Felix al IV-lea, pp.; Fer. Carlo Acutis
Maxima zilei: „Să faci o asemenea statuie înseamnă foarte multă pasiune, foarte mult spirit, iar pentru brazilieni care sunt mici ca furnicile la picioarele acestei statui e tocmai ideea asta de a bate o minge care pare frivolă la picioarele unei asemenea imensităţi. Dar până la urmă cumva lucrurile se cuplează mi se pare mie. Adică e granitul acesta, piatra aceasta uriaşă bine înfiptă acolo, şi jos oameni care bat mingea , care cântă, dansează” Radu Naum despre Gheorghe Leonida
Amănunte în legătură cu acest caz au fost făcute publice prin intermediul unei informări de presă transmisă de purtătorul de cuvânt al IPJ Vrancea pe care o puteți citi...
Ion Diaconescu (n. 25 august 1917, Boțești, județul Dâmbovița, România – d. 11 octombrie 2011, București[2]) a fost un om politic și activist anticomunist român; a fost...
„Cutremur puternic în România, luni după-amiază. Seismul cu magnitudinea de 5,4 a fost resimțit și în București.Cutremurul, a fost înregistrat în zona...
Amănunte în legătură cu acest caz au fost făcute publice prin intermediul unei informări de presă transmisă de purtătorul de cuvânt al IPJ Vrancea pe care o puteți citi...
O serie de schimbări importante la nivelul conducerii Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vrancea au fost confirmate și vehiculate în aceste zile, marcând o perioadă de...
„Cutremur puternic în România, luni după-amiază. Seismul cu magnitudinea de 5,4 a fost resimțit și în București.Cutremurul, a fost înregistrat în zona...
„Cutremur puternic în România, luni după-amiază. Seismul cu magnitudinea de 5,4 a fost resimțit și în București.Cutremurul, a fost înregistrat în zona...