Național

Tudorel Toader cere revocarea șefei DNA, Codruța Kovesi

Ziarul de Vrancea
22 feb 2018 284 vizualizări

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat, după prezentarea sintezei unui raport privind activitatea managerială la DNA, timp de 80 de minute, că declanșează procedura de revocare din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi

După o prezentare de 80 de minute în care în final a acuzat-o pe Kovesi de ”autoritarism exagerat” și de faptul că prin declarațiile publice prejudiciază imaginea țării, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că declanșează revocarea acesteia. ”Pentru aceste acte și fapte de netolerat într-un stat de drept, în temeiul legii, declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA”, a afirmat Toader, precizând că propunerea va fi transmisă către CSM și către Administrația prezidențială.

 Înainte de a face acest anunț, ministrul Justiției a afirmat că atât prevenirea, cât și combaterea corupției trebuie să continue, însă în conformitate cu statul de drept, unde acțiunea fiecărei autorități publice se supune legii.  ”Nimeni nu este mai presus de lege, spune Constituția. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ceea ce este bun, trebuie să eliminăm ce este rău”, a spus Toader.

 Apoi, el le-a cerut jurnaliștilor prezenți, cât și românilor care au urmărit la tv declarația sa, să facă un exercițiu și să își imagineze o persoană care este închisă pe nedrept cel puțin o noapte: ”nu are cui să se plângă, vorbește singur, după care este achitat, ne pare rău, despăgubiri”. ”Nu doresc nimănui să fie victima unei erori judiciare. Ferească Dumnezeu!”, a adăugat Tudorel Toader. După ce a făcut anunțul, Tudorel Toader a plecat, refuzând să răspundă întrebărilor jurnaliștilor.

Procedura revocării procurorului-șef al DNA

Revocarea procurorului general al României sau a procurorului șef al DNA se face de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, care se poate sesiza și din oficiu. Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură  dată. Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere menționate, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. ”Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, prevede articolul 54 la alineatul 4. Articolul 51 stabilește că revocarea din funcția de conducere se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare. La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor. La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere. La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor. La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.