Statul Islamic din Lunca Corbului
Un bărbat de 39 de ani din județul Argeș a fost reținut de procurorii anti-terorism, fiind suspectat că păstra legătura cu militanți ai Statului Islamic din Europa
Complicii suspectului de terorism din județul Argeș, reținut ieri de procurorii DIICOT, nu sunt din România, a declarat, ieri, procurorul șef al DIICOT, Danicel Horodniceanu. El a precizat că românul a fost monitorizat în ultimii doi ani pentru "propagandă jihadistă și salafistă", fiind suspectat că a încercat să strângă informații pentru "diseminarea" acestora către organizații teroriste din regiunea europeană. Întrebat de jurnaliști de ce monitorizarea bărbatului suspectat de terorism a durat atât de mult, Horodniceanu a spus că "din rațiuni tactice", în condițiile în care la astfel de dosare există un grad mai mare de "dificultate" și "sensibilitate", procurorul șef al DIICOT adăugând că o parte din informații nu pot fi date publicității din rațiuni de securitate națională. Horodniceanu a spus că bărbatul a fost monitorizat până în momentul în care a încercat să furnizeze informațiile către organizațiile teroriste, însă a refuzat să precizeze despre ce obiective strategice este vorba sau despre ce fel de informații.
Întrebat ce anume s-a găsit la perchezițiile de ieri dimineață făcute în județul Argeș, Horodniceanu a răspuns că "imagini", dar nu și sume de bani. Procurorul șef al DIICOT a mai spus că suspectul de terorism, care s-a radicalizat într-o altă țară, și nu în România, riscă 15 până la 20 de ani de închisoare. Întrebat dacă se poate spune că în România, în ultimul timp, astfel de cazuri s-au înmulțit, Horodniceanu a răspuns: "N-aș spune că s-au înmulțit, ci că le monitorizăm și le ținem sub control".
De asemenea, Horodniceanu a ținut să sublinieze că anumite informații despre acest caz apărute în spațiul public nu corespund realității.
Un salahor, tată a unui copil
Bărbatul, zis ”Ibrahim”, este suspectat că promovează mesaje de susținere a grupării teroriste Stat Islamic, că a avut legătură cu atacurile de la Paris din noiembrie 2015, dar și că distribuie pe rețelele de socializare imagini cu atacurile organizate de această grupare. În plus, el este suspectat că a transmis jihadiștilor date despre un obiectiv militar din România. ”Datele și informațiile respective au fost culese de către suspect în scopul transmiterii ori punerii la dispoziția unei entități teroriste salafiste și pro-jihadiste dintr-un stat al Uniunii Europene, grupare ai cărei adepți au plecat în zona siriano-irakiană pentru a participa la jihad și care a avut legătură cu persoanele care au revendicat atentatele teroriste de la Paris din 13.11.2015”, arată DIICOT.
Surse apropiate anchetei au declarat, ieri, că bărbatul se numește Ionuț Cătălin Bălan și s-a născut în comuna Lunca Corbului, din județul Argeș. El are un copil, însă nu locuiește cu mama acestuia, femeia fiind plecată în străinătate. În prezent, bărbatul locuiește în comuna Mușetești și își câștigă existența muncind ca salahor, cu ziua, la diverse societăți comerciale din municipiul Pitești. De altfel, ieri dimineață, procurorii DIICOT l-au ridicat pe bărbat de pe stradă, în timp ce se ducea la muncă spre Pitești. Potrivit surselor citate, la locuința din Mușetești a lui Ionuț Cătălin Bălan, anchetatorii au găsit pagini cu versete din Coran.
Grindeanu a sesizat CCR cu privire la votul de la moțiunea de cenzură
n fostul premier spune, totuși, că nu cere anularea votului
Premierul Sorin Grindeanu a trimis o sesizare Curții Constituționale în care semnalează că nu a fost respectat secretul votului la moțiunea de cenzură din 21 iunie, fapt care dus la un conflict de natură constituțională între puterile statului prin efectul moțiunii asupra cabinetului său. Grindeanu precizează că nu cere anularea adoptării moțiunii, ci prevederi care să impună pe viitor reluarea votului în situații similare. Primul-ministru Sorin Grindeanu reclamă Curții Constituționale faptul că unii parlamentari au votat moțiunea de cenzură cu bilele la vedere, fapt ce contravine prevederilor din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, care prevede explicit votul secret pentru moțiunile de cenzură.
El susține că Regulamentul pe care l-a invocat trebuie să conțină prevederi suplimentare care să se refere la situația în care secretul votului nu este asigurat. Premierul argumentează că nerespectarea secretului votului la moțiunea de cenzură care i-a demis guvernul a creat un conflict de natură constituțională între puterile statului, prin efectele pe care adoptarea moțiunii le-a produs.
Pricopie: Votul la moțiunea de cenzură este “pur și simplu nul”
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, consideră că votul exprimat la recenta moțiune de cenzură este "nul" întrucât "nu s-a respectat procedura". "După părerea mea, democrația se deteriorează cu gesturi mici. Votul din Parlament pur și simplu este nul. În procesul verbal scrie "în urma votului secret". Deci nu numai că nu s-a respectat procedura, dar procesul verbal sau decizia finală a Parlamentului este un fals, iar eu, dacă aș fi fost în locul președintelui, pur și simplu nu aș fi declanșat procedurile de consultare cu partidele și nu aș fi nominalizat un nou prim-ministru până nu m-aș fi asigurat că de fapt votul din Parlament s-a desfășurat în condiții de legalitate", a declarat Pricopie, ieri, pentru Agerpres.
Tudorel Toader: Nu am un prag pentru abuzul în serviciu
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat ieri la Parlament că nu are stabilit un nivel al pragului pentru abuzul în serviciu și a evitat să facă acest lucru deoarece i se pare incorect. ”Eu, ca ministru al Justiției, nu am un prag în buzunar pe care să-l scot și spun că ăsta e pragul rezonabil - nici nu ar fi corect și nici nu ar fi posibil, pentru că, dacă eu aș avea în momentul acesta o convingere, un reper, un prag, ar însemna că dezbaterile ar fi lipsite de obiect. Or, noi toți știm, convingerea ți-o faci la urmă, după analiză, evaluări, dezbateri și nu pleci de la început o convingere, pentru că atunci ai căuta doar argumentele de natură să îți sprijine convingerea cu care ai pornit”, a declarat Tudorel Toader fiind întrebat de parlamentarii juriști despre valoarea pragului în ceea ce privește abuzul în serviciu. El a precizat că Ministerul Justiției va veni cu o propunere de prag abia după încheierea celei de-a doua etape de consultări publice. ”Avem foarte multe elemente de luat în considerare: avem țări care au prag, avem standardele Comisiei de la Veneția, avem cerința delimitării răspunderii contravenționale de răspundere penală, avem decizia CCR. Vreau să vă spun că ieri (miercuri - n. red.) am avut dezbateri, în care s-au făcut propuneri foarte interesante pe care le-am reținut și probabil le vom lua în considerare. Așteptăm profesioniștii dreptului la dezbaterea de luni după care venim cu o propunere”, a mai spus Toader.
La dezbaterea privind pragul valoric pentru abuzul în serviciu organizată miercuri la sediul Ministerului Justiției cu reprezentanți ai diferitelor asociații și ONG-uri, societatea civilă a cerut în unanimitate ca pragul valoric să fie eliminat, iar abuzul în serviciu, redefinit..
Cei trei preoți acuzați de fapte de corupție după ce l-ar fi șantajat pe episcopul de Huși, trimiși în judecată
Cei trei preoți acuzați de fapte de corupție după ce l-ar fi șantajat pe episcopul de Huși, Corneliu Bârlădeanu, cu posibile imagini compromițătoare în schimbul unor sume de bani sau funcții, au fost trimiși în judecată de Direcția Națională Anticorupție. În prezent, preoții în cauză se află în arest la domiciliu, cel puțin până la mijlocul lui iulie.
Astfel, arhimandritul Cristian Jitaru, de la Episcopia Hușilor, și preoții Gheorghe Damian, de la biserica din curtea Spitalului Județean de Urgență Vaslui, și Răzvan Bumbu, de la Parohia Văleni, sunt acuzați că ar fi pretins funcții sau ar fi cerut sume importante de bani pentru a nu dezvălui unele materiale compromițătoare cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Potrivit DNA, preotul arhimandrit Cristian Jitaru ar fi amenințat o persoană din conducerea Bisericii Ortodoxe cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru aceasta din urmă, în scopul de a dobândi, în mod injust, atât un folos patrimonial, cât și unul nepatrimonial, respectiv nominalizarea sa pentru un post de episcop vicar. ”În aceeași manieră au procedat și ceilalți doi inculpați, preotul de caritate din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Gheorghe Damian, și preotul paroh al Parohiei Văleni, Răzvan Bumbu, care, în intervalul 12 - 14 iunie 2017, au pretins doar suma de 50.000 euro, fără vreo altă „avansare”, susțin procurorii DNA. Cel șantajat de către cei trei preoți ar fi episcopul Hușilor, preasfințitul Corneliu Bârlădeanu, care ar apărea în posibile ipostaze compromițătoare într-un filmuleț alături de un fost elev de la Seminarul Teologic Huși, în prezent preot în județul Vaslui.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
